Lumea în 2017

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Comunismul se aplică din nou jpeg

Ca la fiecare sfîrșit de an, revistă britanică The Economist, promotoare de peste 170 de ani a unei lumi deschise, a liberalismului și a comerțului liber, a editat un supliment cu previziuni pentru anul care începe. Din analizele redactorilor și experților se conturează un an nu tocmai fericit. În editorialul său, Daniel Franklin aduce aminte că în 2017 se împlinesc 100 de ani de la revoluția bolșevică și 150 de ani de la publicarea Capitalului lui Marx, dar și 500 de ani de la tezele lui Martin Luther care au condus la reforma protestantă. Și 2017 va fi un an revoluționar din multe puncte de vedere, crede el, avertizîndu-ne să nu ne așteptăm la o perioadă de stabilitate odihnitoare. Într-un articol intitulat „Planeta Trump“, redactorul-șef Zan­ny Minton Beddoes avertizează că după 2016, pe care ea îl consideră un an de-a dreptul sinistru pentru liberalismul din întreaga lume, 2017 va marca începutul unei noi și întunecate ordini globale. Argumentele ei sînt legate de naționalismul economic și de izolaționismul în care crede noul președinte al SUA. Condiții în care China va încerca să ocupe locul liber lăsat prin retragerea Americii din Tratatul Trans-Pacific, populiștii din Europa vor fi încurajați, iar de la Rusia lui Putin nu ne putem aștepta să-și înceteze agresiunile de peste hotare. Ea observă totuși că tinerii sînt mult mai apropiați de beneficiile globalizării și de oportunitățile erei digitale decît părinții lor care au votat Brexit-ul și pe Donald Trump, și că întrebarea care se pune acum nu este dacă lumea va reveni la o deschidere, ci cît de curînd se va întîmpla asta.

Editorul Adrian Wooldridge constată că spiritul epocii a ajuns să fie întruchipat mult mai bine de către Putin decît de președintele în retragere Obama și aseamănă condițiile globale actuale cu acelea din preajma revoluției bolșevice de acum 100 de ani, care au împins lumea într-o succesiune nefastă, cu lideri ca Lenin, Stalin, Hitler, Mussolini sau Franco. Autorul crede că mai sînt totuși lucruri de făcut pentru a salva ordinea liberală a lumii. De exemplu, măsuri eficiente pentru reducerea marilor discrepanțe sociale care amenință stabilitatea. Un alt avertisment, făcut de Matt Steinglass, e acela că politicienii centriști din Europa s-ar putea dovedi neputincioși în fața populiștilor. În primăvară sînt alegeri în Olanda și Franța, țări unde există o serioasă amenințare a venirii la putere a extremiștilor Geert Wilders și Marine Le Pen. Pericolul este sugestiv intitulat bombastica blondă. Autorul crede că tacticile de unire ale partidelor mainstream de dreapta și de stînga, ca un cordon sanitar împotriva acestui pericol, ar putea să nu mai funcționeze. Pentru că erodează identitățile ambelor părți ale uniunii și dau credibilitate ideilor conspiraționiste promovate de extremiști împotriva elitelor politice tradiționale. Dacă nici Wilders, nici Le Pen nu vor ajunge la putere, partidele mainstream vor fi obligate, oricum, să a­dopte o parte din ideile lor, observă Steinglass. Cum și Italia s-ar putea confrunta în 2017 cu alegeri sub spectrul unor rezultate favorabile pentru populiștii Mișcării Cinci Stele, singura redută importantă de centru-dreapta din Europa ar rămîne Angela Merkel, care, după părerea celor de la The Economist, ar cîștiga un al patrulea mandat de cancelar în toamnă. Între timp, confruntată cu aplicarea Brexit-ului, Marea Britanie condusă de Theresa May se află, în opinia analistului Jeremy Cliffe, în momentul dinaintea prăbușirii. Acel scurt moment, spune el, de după explozia dinamitei de la bază, cînd clădirea de demolat stă încă în picioare. Vladimir Putin se confruntă, la rîndu-i, nu doar cu stagnarea economiei interne, ci și cu delicate probleme ideologice la aniversarea centenarului Revoluției din Octombrie. Pentru că, după părerea specialistului în spațiul rusesc Arkady Ostrovsky, nu îi va fi prea ușor să reconcilieze trecutul revoluționar bolșevic al țării cu ambițiile sale țariste.

Tot în 2017 este prevăzută recucerirea tuturor teritoriilor irakiene ocupate de forțele organizației Statul Islamic. Spre deosebire de Siria, Irakul – crede Christopher Lockwood, editor pentru problemele din Orientul Mijlociu – va putea intra pe un traseu mai normal. După înfrîngerea organizației Statul Islamic, rămîn însă o mulțime de incertitudini. Cum se va realiza dezarmarea numeroaselor trupe șiite care au luptat contra islamiștilor și care se află mai degrabă sub influența Iranului decît a guvernului de la Bagdad? Ce forțe americane și sub ce mandat vor rămîne în zonă? Cum vor putea fi limitate dezastrele pe care luptătorii jihadiști, chiar învinși și dezorganizați, vor încerca să le producă în continuare?

În fine, devine iar importantă a­me­nin­ța­rea armelor nucleare, chiar dacă altfel decît pe vremea Războiului Rece. Pînă a­cum, un asemenea arsenal n-a ajuns în mîinile teroriștilor, dar înfrîngerea teritorială a organizației Statul Islamic le poate readuce în minte ideea de a provoca un act major de sfidare, spune specialistul în probleme de apărare Matthew Symonds. Chiar dacă șansele sînt mici, existența acestei posibilități e de-ajuns pentru a crea coșmaruri serviciilor secrete occidentale. Dar amenințarea folosirii unor arme nucleare limitate vine și din partea unei Rusii agresive, care și-a nuanțat doctrina militară în această privință (noua versiune induce ideea că e acceptată recurgerea la arsenalul nuclear și în cazul în care Rusia consideră că sînt în joc interesele ei vitale, nu doar în situația unui atac care să amenințe existența statului, cum era înainte) și al cărei conducător nu ezită să tot aducă aminte că țara sa, singură, deține arme nucleare capabile să distrugă America. Există temerea că, în anumite condiții, Rusia ar putea folosi mici arme nucleare tactice pentru intimidare. Nici Coreea de Nord nu e uitată la acest capitol. E luată în calcul imprevizibilitatea conducătorului Kim Jong-un și ipoteza experților că nord-coreenii ar avea capacitatea de a „ascunde“ printre multele rachete convenționale cu rază scurtă pe care le dețin și cîteva cu focoase nucleare.

Chiar dacă toate astea sînt deocamdată doar îngrijorări puse pe hîrtie, ele nu par deloc de neglijat.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

regiunile ucrainene unde rusii fac referendumuri foto france24
România nu recunoaște aşa-zisele „referendumuri" din Ucraina. Reacția MAE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a comunicat că România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor „referendumuri” desfășurate în perioada 23-27 septembrie 2022 în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina
Forbes FOTO Shutterstock
Schimbări în topul 400 Forbes. Mark Zuckerberg nu se mai află printre primii 10 miliardari americani
Averea celor mai bogați 400 de americani s-a diminuat în 2022 pe fondul creșterii inflației și al scăderii piețelor, relatează Forbes.
Biki captură foto  CTP Iași jpeg
Biki, cățelul călător din Iași care adoră să se plimbe cu autobuzul. Aventura patrupedului
Aventura lui Biki, cățelul călător din Iași, a început la 24 de kilometri de Iași. Animalul a urcat într-un autobuz, a mers cu el, a coborât și a urcat în altul, care l-a adus până în centrul Iașului.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.