Los Angeles 1984

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 904 din 5 ÔÇô 11 august 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Dac─â tot s├«nt ├«n desf─â╚Öurare (├«nc─â) Jocurile Olimpice de la Tokyo, poate c─â ar fi interesant de amintit povestea unei alte Olimpiade, unde sportivii din Rom├ónia au ob╚Ťinut rezultate care ast─âzi par absolut incredibile. Este vorba, bine├«n╚Ťeles, de Olimpiada din 1984, de la Los Angeles. Unii ├«╚Öi mai aduc aminte foarte bine de ea, al╚Ťii ├«ns─â nici nu se n─âscuser─â pe atunci ╚Öi poate c─â ar vrea s─â ├«n╚Ťeleag─â cum a fost posibil a╚Öa ceva. Rom├ónia a ob╚Ťinut la acea edi╚Ťie nici mai mult, nici mai pu╚Ťin dec├«t locul al doilea pe medalii, dup─â ╚Ťara-gazd─â, Statele Unite, ╚Öi ├«naintea unor mari puteri ├«n sport (╚Öi nu numai ├«n sport) cum ar fi Germania Federal─â sau China, care au ocupat locurile trei ╚Öi patru.

A fost o conjunctur─â special─â, pentru c─â 14 ╚Ť─âri comuniste au boicotat acea Olimpiad─â, la apelul f─âcut de URSS. Era un r─âspuns al URSS la boicotul Statelor Unite ╚Öi al altor 63 de ╚Ť─âri occidentale asupra Olimpiadei anterioare, din 1980, de la Moscova, motivat atunci de agresiunea sovietic─â ├«mpotriva Afganistanului. Singurele ╚Ť─âri comuniste care nu s-au al─âturat boicotului din 1984 au fost China, Iugoslavia ╚Öi Rom├ónia.

╚Ü─ârile comuniste, ├«n general, aveau o politic─â de sus╚Ťinere a sportului de performan╚Ť─â, ca parte a vastului program de propagand─â menit s─â demonstreze superioritatea comunismului asupra capitalismului. Asta nu diminueaz─â eforturile ╚Öi performan╚Ťele individuale ale sportivilor din acea vreme, de╚Öi nu e de neglijat nici fenomenul dopping-ului practicat ╚Öi el pe scar─â larg─â ├«n regimurile comuniste (un obicei la care se pare c─â Rusia n-a renun╚Ťat p├«n─â de cur├«nd, motiv pentru care sportivii din aceast─â ╚Ťar─â s├«nt obliga╚Ťi s─â participe ├«n condi╚Ťii speciale). Sportivii cu talent din aceste ╚Ť─âri erau nu at├«t sus╚Ťinu╚Ťi financiar, c├«t introdu╚Öi ├«ntr-un cadru de preg─âtire disciplinar care le facilita performan╚Ťa. Era cam ca ├«n bancul cu ferma de vaci care d─âdea cel mai mult lapte pe cap furajat. ├Äntrebat directorul cum reu╚Öe╚Öte a╚Öa ceva, a explicat c─â doar cu vorba bun─â. ├Än fiecare zi vacile erau ├«ntrebate ├«nceti╚Öor: ÔÇ×Ce d─âm ast─âzi, lapte sau carne?ÔÇŁ.

Se ad─âuga faptul c─â, ├«n s─âr─âcia ╚Öi ├«nchistarea generalizat─â din comunism, sportul de performan╚Ť─â deschidea calea c─âtre o via╚Ť─â ceva mai bun─â ╚Öi oferea ocazia c─âl─âtoriilor ├«n ├«ntreaga lume, lucru de care foarte pu╚Ťini oameni beneficiau pe atunci. Erau motiva╚Ťii ├«n plus pentru cei care deveneau sportivi. S├«nt c├«teva explica╚Ťii pentru locurile frunta╚Öe pe care ╚Ť─ârile comuniste le ocupau mereu la Olimpiade. ├Än sistemele totalitare, centralizate, asemenea performan╚Ťe se ob╚Ťineau mai u╚Öor dec├«t ├«n democra╚Ťii. ├Äntr-o oarecare m─âsur─â, acesta poate fi un motiv pentru reu╚Öita Rom├óniei, care a beneficiat, ├«ntr-un fel, ╚Öi de lipsa concuren╚Ťei din partea celorlalte ╚Ť─âri comuniste. Chiar ╚Öi a╚Öa, ├«ns─â, e greu de explicat acel formidabil loc doi ├«n lume.

Eram la mare atunci, la Casa Scriitorilor din Neptun. Av├«nd ├«n vedere diferen╚Ťa de fus orar, competi╚Ťiile se desf─â╚Öurau noaptea ╚Öi diminea╚Ťa devreme, dar scriitorii afla╚Ťi ├«n vacan╚Ť─â ascultau mereu radioul, erau informa╚Ťi ╚Öi entuzia╚Öti. ├Än primele dimine╚Ťi ale Olimpiadei auzeam mereu strig─âte de bucurie: ÔÇ×Aur la gimnastic─â!ÔÇŁ, ÔÇ×Alt aur la gimnastic─â!ÔÇŁ ÔÇ×Aur la canotaj!ÔÇŁ, ÔÇ×Aur la haltereÔÇŁ, ÔÇ×Aur la atletism!ÔÇŁ. Nu trecea zi f─âr─â una,  dou─â, ba chiar ╚Öi patru medalii de aur pentru sportivii rom├óni. ├Än total au fost 20 de medalii de aur ├«n 14 zile de competi╚Ťii. Nu mai vorbesc despre cele de argint sau bronz. De la un moment dat, c├«╚Ötigarea medaliilor de c─âtre sportivii rom├óni ├«ncepuse s─â devin─â ceva obi╚Önuit. Ba chiar ajunsese s─â ne mire c├«nd ÔÇ×ai no╚ÖtriÔÇŁ concurau la vreo prob─â ╚Öi nu c├«╚Ötigau nimic.  

S-au ob╚Ťinut atunci 53 de medalii, dar medalia╚Ťii au fost ├«n num─âr de 94, pentru c─â ├«n multe cazuri a fost vorba de echipe. Au existat ╚Öi campioni care au ob╚Ťinut mai multe medalii, la probe diferite (Ecaterina Szabo ÔÇô patru de aur ╚Öi una de argint, Ivan Patzaichin ÔÇô un aur ╚Öi un argint ╚Öi al╚Ťii). Peste trei sferturi dintre cei 124 de sportivi ai delega╚Ťiei rom├óne╚Öti s-au ├«ntors cu medalii. Au fost de-a dreptul fenomenali.

├Än mizeria general─â din ╚Ťar─â, rom├ónii erau uimi╚Ťi ╚Öi bucuro╚Öi de aceste rezultate, chiar dac─â ele erau ├«nsu╚Öite cu neru╚Öinare de propaganda oficial─â. Ceau╚Öescu nu ezita s─â se ├«mp─âuneze cu performan╚Ťele sportivilor. Americanii erau la r├«ndul lor bucuro╚Öi c─â reu╚Öiser─â s─â conving─â regimul de la Bucure╚Öti s─â nu se solidarizeze cu restul ╚Ť─ârilor comuniste. Liderii de la Washington considerau asta drept o victorie, iar publicul de pe stadionul ├«n care s-a desf─â╚Öurat ceremonia de deschidere s-a ridicat ├«n picioare aplaud├«nd ├«n mod special delega╚Ťia Rom├óniei.

├Än ╚Ťar─â existau zvonul ╚Öi temerea c─â, dup─â a╚Öa o ac╚Ťiune de frond─â, URSS ÔÇ×va distrugeÔÇŁ Rom├ónia. Uniunea Sovietic─â avea ├«ns─â pe atunci alte probleme (conduc─âtorii ei mureau unul dup─â altul), iar ├«n toat─â povestea exista o latur─â convenabil─â chiar ╚Öi pentru Puterea de la Moscova: unica ╚Ťar─â participant─â la Olimpiad─â din a╚Öa-numitul Pact de la Var╚Öovia, fie ea ╚Öi perceput─â ca f─âc├«nd front separat, se clasase pe locul al doilea, demonstr├«nd de una singur─â superioritatea sistemului din care f─âcea parte. Dintr-un punct de vedere general propagandistic, nu era deloc r─âu.

╚śtacheta ridicat─â atunci de delega╚Ťia rom├óneasc─â ne face poate ast─âzi s─â credem c─â e cazul s─â avem preten╚Ťii foarte mari de la sportivii no╚Ötri ╚Öi ne sim╚Ťim frustra╚Ťi cu ÔÇ×doarÔÇŁ cele c├«teva medalii ob╚Ťinute la fiecare edi╚Ťie. E de observat totu╚Öi c─â locul 20-30 (c├«t o fi la Olimpiada de acum) e oricum mai presus de locul economic pe care Rom├ónia ├«l ocup─â ├«n lume.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.