Lideri pentru o lume f─âr─â lideri

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Lideri pentru o lume f─âr─â lideri jpeg

Comentariile pe care le scriu ├«n ziare au adesea o perspectiv─â ├«ntunecat─â. Din p─âcate, nici acesta nu va fi altfel. Dar exist─â dou─â ┼čtiri care mai sparg acest ├«ntuneric. Prima ÔÇô importan┼úa global─â a realegerii lui Barack Obama ÔÇô e clar─â: lumea a sc─âpat de un dezastru ├«n ce prive┼čte cooperarea interna┼úional─â. Statele Unite au fost pe punctul de a se scufunda ├«ntr-un izola┼úionism na┼úionalist, re├«nt─ârit, probabil, de sentimentele xenofobe. Victoria lui Obama, ├«n ciuda problemelor economice din America, limpeze┼čte drumul unei cooper─âri bazate pe ascultarea cu simpatie a celorla┼úi ┼či pe negocieri ├«n care Statele Unite nu neag─â legitimitatea unui interes public global (a┼ča cum a f─âcut, din p─âcate, ├«n chestiunea schimb─ârilor climatice).

Cealalt─â veste bun─â prive┼čte Fran┼úa ┼či, chiar dac─â este ceva mai ÔÇ×localÔÇť, e de o extrem─â importan┼ú─â. Ca peste tot ├«n lumea dezvoltat─â, criza global─â a afectat serios ┼či economia Fran┼úei, cu stagnare, cre┼čtere a ┼čomajului, insecuritatea locurilor de munc─â, cre┼čterea datoriilor guvernamentale ┼či riscuri de pr─âbu┼čire a bursei. Produc┼úia a sc─âzut, balan┼úa comercial─â s-a deteriorat brusc iar num─ârul de falimente ale corpora┼úiilor a crescut.

De ┼čase luni, Fran┼úa are o nou─â conducere ÔÇô un nou pre┼čedinte, un nou guvern ┼či un nou parlament. Dar pre┼čedintele Fran├žois Hollande ┼či guvernul s─âu au fost ciudat de inactivi dup─â alegeri, limit├«ndu-se la a reduce impactul t─âierilor incorecte de la buget ┼či al reformei taxelor aplicate de guvernul anterior al lui Nicolas Sarkozy. Mul┼úi au ├«nceput s─â se ├«ntrebe dac─â Hollande a fost con┼čtient de propor┼úiile crizei pe care recentele sc─âderi ar putea-o declan┼ča.

├Än ultimele s─âpt─âm├«ni, oricum, guvernul a introdus m─âsuri energice ┼či curajoase pentru a relansa competitivitatea industriei franceze, incluz├«nd o uria┼č─â tax─â de 20 de miliarde de euro pentru afaceri, pentru care publicul va pl─âti. ┼×i cre┼čterea TVA-ului va durea, dar nu exist─â alt─â cale. Gradul de con┼čtientizare, ├«ndr─âzneala ┼či elaborarea de politici cuprinz─âtoare au venit ca o u┼čurare pentru investitorii francezi ┼či i-a pus ├«ntr-o situa┼úie mai bun─â pentru a face fa┼ú─â crizei.

Noul av├«nt al guvernului ├«n confruntarea cu situa┼úia economic─â din ┼úar─â conteaz─â nu doar pentru Fran┼úa, ci ┼či pentru Europa ┼či ├«ntreaga lume. Dincolo de toate, Fran┼úa are cea de-a doua economie, ca m─ârime, din zona euro, ┼či a cincea din lume.

Dar chiar ├«n ciuda acestor puncte luminoase, cooperarea interna┼úional─â pe teme merg├«nd de la conflictele regionale p├«n─â la protec┼úia bunurilor publice mondiale r─âm├«ne slab─â. Antarctica, singurul teritoriu din lume administrat ├«n mod direct de comunitatea interna┼úional─â, este un recent caz ├«n acest sens. Tratatul Antractic, negociat ├«n 1959, interzice orice fel de activit─â┼úi militare ├«n Antarctica ┼či orice stabilire a vreunei grani┼úe. Trei acorduri ÔÇô Conven┼úia pentru protejarea focilor (1972), Conven┼úia pentru protec┼úia vie┼úii antarctice marine (1980) ┼či Protocolul pentru protec┼úia mediului (1991) care interzice orice activitate legat─â de resursele minerale ÔÇô au mai fost ad─âugate la tratat.

Sistemul de Tratate Antarctice include trei ├«nt├«lniri anuale: una chiar de supervizare a gestion─ârii tratatului ├«nsu┼či ┼či alte dou─â privind Protocolul pentru protec┼úia mediului ┼či Conven┼úia pentru protec┼úia vie┼úii antarctice marine. ├Än anii din urm─â, propunerile luate ├«n considerare ar fi stabilit rezervele marine din jurul continentului ┼či ar fi ├«ncheiat riscul de ├«mpu┼úinare ┼či dispari┼úie a unei variet─â┼úi de specii de cetacee ┼či pe┼čti.

Principiul pe care cooperarea interna┼úional─â ├«l cere pentru protejarea resurselor de pescuit, care s├«nt ├«n sc─âdere peste tot, a fost adoptat la o asemenea ├«nt├«lnire ├«n 2011. Reuniunea din 2012 a discutat, la ├«nceputul lunii noiembrie, la Hobart, ├«n Australia, trei propuneri (din partea Statelor Unite, Noii Zeelande ┼či Fran┼úei cu Australia) de ├«mp─âr┼úire a rezervelor marine ├«n trei arealuri diferite. Propunerile erau compatibile ┼či se poten┼úau reciproc. Discu┼úiile au e┼čuat ├«ns─â ┼či nu s-a luat nici o decizie. Rusia, Ucraina ┼či ├«ntr-o mai mic─â m─âsur─â China au blocat eforturile de ajungere la un acord. Acest e┼čec reflect─â o aceea┼či dinamic─â a conferin┼úelor din ultimii ani privind schimb─ârile climatic: c├«teva ┼ú─âri cinice, a c─âror cooperare e necesar─â pentru a salva planeta, alimenteaz─â nebunia celor pu┼či pe distrugere. Asta nu se va schimba p├«n─â c├«nd nu va ap─ârea o nou─â con┼čtiin┼ú─â la nivel mondial care s─â conving─â statele s─â sus┼úin─â dreptul interna┼úional obligatoriu.

Statele Unite au acum un pre┼čedinte reales care ├«n┼úelege aceste lucruri. Fran┼úa are un pre┼čedinte care de asemenea ├«n┼úelege nevoia pentru ├«nt─ârirea ac┼úiunilor cu b─âtaie lung─â. O conducere activ─â din partea lor ┼či a altora este acum mai necesar─â ca oric├«nd, pentru a ├«ntoarce lucrurile. 

Michel Rocard a fost prim-ministru al Fran┼úei ┼či a condus Partidul Socialist Francez.  

Copyright: Project Syndicate, 2012.
www.project-syndicate.org  

traducere de Andrei MANOLESCU 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.