Libertatea fără manual de utilizare

Publicat în Dilema Veche nr. 313 din 11-17 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Depresia se leagă de navigaţia pe net. Mai precis, e cam direct proporţională cu timpul pe care îl petreci online. Asta au descoperit nişte cercetători britanici. Fireşte, am citit chestia asta tot pe net şi mi-am verificat imediat starea de spirit. Da, eram trist. Studiul e adevărat. Din două surse: aşa zice şi soţia mea.

Fireşte, urmează o altă dilemă: stai pe net mult că eşti depresiv sau eşti depresiv că stai pe net?

Înainte să dăm banii pe încă un studiu, am un răspuns cu buget mic, complet neştiinţific, însă tocmai de aceea plauzibil (nimeni nu mai crede în ştiinţă, cînd avem atîţia guru oricum). Da, net-ul deprimă. Şi cu cît stai mai mult acolo, cu atît eşti mai pesimist cu privire la viitorul comunicării şi, în subsidiar, al rasei umane. De ce? Pentru că pe net descoperi unde ne-a adus libertatea de expresie, fără instruire prealabilă. Să vă explic.

Imaginaţi-vă o lume în care poţi să conduci o maşină fără carnet. Te duci matale la showroom, dai banii, o ridici, dealer-ul îţi explică ce face acceleraţia şi cam la ce-ar fi bună frîna, după care îţi deschide poarta şi îţi urează noroc la condus. E treaba ta să afli cum să nu calci pe nimeni.

Sau, mai simplu, închipuiţi-vă o lume în care spitalele angajează tineri dornici de afirmare, pe baza unui test de abilităţi simplu: la ce se asortează un stetoscop albastru. Imaginaţi-vă restaurante unde bucătarul este orice client care vrea să facă un ban sau pur şi simplu să se distreze văzînd mutrele celor care iau prima înghiţitură din sufleul de somon cu ulei de motor pe care tocmai l-a pregătit. Sau gîndiţi-vă cum ar fi o lume în care poliţistul e selectat la loterie, moaşa se numeşte aşa doar pentru că iubeşte, în general, copiii, iar jurnalistul e pur şi simplu un cetăţean care a auzit o chestie, îi adaugă două păreri simpatice, trei ipoteze şi vreo sută de injurii, răstălmăciri şi umori şi-o dă mai departe altor 5000 de oameni. Ăia o iau de bună, o mai comentează şi ei, şi mîine o pun în vitrină, cu un banner animat deasupra. Pe el scrie citeţ, cu Times New Roman, pentru credibilitate, „Opinia publică“.

De fapt, ultima ipoteză e chiar un fapt. De-aia mă şi deprimă net-ul. Pentru că pe el sînt o mulţime de şoferi fără carnet de conducere, la volanul unor Tir-uri şi autocare pline de lume (călători unici, să le spunem) care, cel puţin o dată pe săptămînă, intră cu ele în prăpastie. E o prăpastie virtuală, cea a frustrării ca element de expresie artistică, a mitocăniei strigate de la balconul blocului înalt de 100 de comment-uri, a prostiei care are exact acelaşi cod de bare la raft ca şi inteligenţa. Că şi preţul e acelaşi.

Dar problema net-ului nu e neapărat că toţi proştii vorbesc pe el, nu asta e deprimant. E chiar bine să poţi să faci o numărătoare, măcar ştii cui poţi să-i vinzi robotul de bucătărie cu 1000 de funcţii...! Mai grav e însă că numărul opiniilor false a început să conteze ca dovadă a verităţii. E adevărat nu ce e demonstrat. E adevărat ceea ce un număr mare de oameni ajunge să creadă. E adevărat pentru că îţi provoacă emoţie, nu pentru că ştii sigur că aşa e. Puterea unei idei nu mai stă nici în realitatea, nici măcar în utilitatea ei. O idee e tare dacă sînt 100 de commenturi care o aprobă. E veşnică dacă e pe zece bloguri de top ten. E genială dacă măcar 20% din cei care o primesc pe mail o dau mai departe cu subiectul „ia uite, Nicule, ce chestie tare, nici eu nu puteam să zic mai bine!“.

Nu ştiu dacă mai putem numi asta jurnalism, însă ştiu că nu putem să-i spunem nici libertate de exprimare. Libertatea e un cuvînt prea frumos. Ce e pe net, acolo unde începe secţiunea de comentarii e atît de încărcat de ură încît cîteodată am sentimentul că citesc Völkischer Beobachter, cotidianul partidului nazist. Sau Lenin şi Stalin – Despre construcţia de Partid – un manual al transformării limbajului în mitralieră, împotriva tuturor celor de altă părere. E atît de stupid, încît îmi închipui cumva că europeanul bigot, abia învăţat cu literele, locuitor într-o colibă pe undeva prin secolul al XIV-lea, a ajuns, cu o maşină a timpului, să poată posta pe site-ul Dilema veche.

Iar la final, îi provoc pe comentatori, ăia pe care nici Noe nu i-ar fi luat pe Arcă, să găsească cumva o soluţie la dilema săptămînii: cum să înjuri articolul ăsta fără să-i dai dreptate?!

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.