Lansare de carte

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Lansare de carte jpeg

Bătrîneii se înghesuie, în pîlcuri, la intrarea în clădirea serios degradată. Sînt zgomotoși și în vervă gesticulatorie, deși, judecați strict fizionomic, cei mai mulți par mai curînd defazați. Un bărbat se sprijină în toiag, tremurînd ca o budincă de vanilie Dr. Oetker, proaspăt răsturnată pe un platou. Strecurîndu-se prin ușa strîmtă, își ridică brusc toiagul, cu neașteptată vioiciune, și bate cu el, tare, în afișul lipit pe geam. Strigă pițigăiat înspre cei din jurul lui: „Acu’ țcrie despre Ieminețcu, țecuristu’ ista de Gore. Pe vremuri îi trădțea cu Țiausescu, mînca-l-ar tata pe iel de golănas.“ „Haide, dom’ profesor“, zice un alt moșneag, cu voce baritonală, din spate, „las-o mai moale, că și mătăluță ai dat din cioculeț odinioară ca un cintezoi! Mamă-mamă, ce ne mai prelucrai cu omul nou la ședințele de partid pe facultate, în postura ta de neobosit secretar cu propaganda…“ „Ține, io?“, întreabă primul vorbitor, fluturînd cîrja în aer, dar neputîndu-se întoarce către celălalt, întrucît valul de oameni l-a împins deja pe un coridor întunecos, cu miros de mucegai. „Io am foțt valoros profețional, de ațeia m-a promovat partidul. A foțt promovare soțială, nu politică. N-am linț pe nimeni. Voi erați niste lingăi, țiausistilor!“ Ultima remarcă provoacă o consternare generală. Toți vociferează și se îmbrîncesc, încercînd parcă să ajungă la bătrînelul cepeleag. Mișcarea rămîne totuși incertă. Grupul se leagănă haotic înainte și înapoi, ca și cum unii i ar ține partea declanșatorului furtunii, încercînd să-l protejeze cu trupurile lor.

Observăm o mînă întinsă abil printre capetele albite, care înșfacă pălăria ponosită a fostului se-cretar cu propaganda pe facultate și o aruncă în sus. Autorul – un ins înalt și uscățiv, cu aer sepulcral – țipă triumfal, dominîndu-i pe ceilalți nemulțumiți: „Comuniștii la Ghencea, după tătucul lor! Ați păpat suficient sufletul bietului popor. Sus țărăniștii!“ Episodul a generat o adevărată răscoală. Grupul s-a oprit practic din mers. Toți au început să zbiere. Cîțiva s-au încăierat de a dreptul, ca într-un dans macabru, de roboți rudimentari. Se aud și plesnituri de palme, produse, predominant, la nivelul tîmplelor, encefalelor și occipitalelor. Invectivele însă colorează atmosfera apocaliptic: „țecurist neisprăvit“, „turnător paralitic“, „lacheu pidosnic al prim-vicepreședintelui de la municipiu din comunism“, „turist în Franța și Germania pe statele de plată ale lui Iulică Vlad“, „valetul Elenei Ceaușescu“, „mortăciune BOB (i.e. Biroul Organizației de Bază), „pecerist neterminat“, „maimuță socialistă“, „godacul înfrățirii dintre popoare“, „idiotul lui Postelnicu“, „oligofreni din toate țările, uniți-vă!“ (acest îndemn este aruncat în ansamblu, către întreaga adunare, după aparențe cel puțin, fără o țintă precisă, n.m.), „javră în curtea personală a prim-secretarului de la județ“, „berbec stalinist“, „jeg al lui Lenin în Moldova“, „sugativa CC-ului“, „otreapă“, „propagandist doftanist“, „teleleu-cominternase“, „umbra lui Ceaușescu la Universitate“, „urangutan sovietic“, „mama lui Brejnev cel Mare“…

Deodată, un zgomot strident acoperă hărmălaia octogenarilor isterici. Geamul ușii de la intrare – chiar cel cu afișul – s-a făcut țăndări. Urmează o clipă de liniște derutată. Apoi, un bătrîn apărut subit în capul coridorului țipă revoltat, apucîndu-se cu mîinile de cap: „Ce-ați făcut, nenorociților? Mi ați distrus lansarea. Am dat o groază de parale ca să scot volumul ăsta…“ „Lață, că ai de unde!“, îi răspunde, în continuare arțăgos, fostul secretar cu propaganda pe Facultate. „Ia țpuni, neicusorule, Gore Țiresaru, asa-dțis dom’ profețor de literatură română, de marii clasiți, vorba vini, cît luai matali de la Țecuritate pentru o notă informativă, adicătelea pentru o frumusică de delațiuni coledțială!?“ Fraza în cauză are darul să împingă bizara confruntare spre un trist apogeu. Gore Cireșaru, specialistul în marii clasici, cască niște ochi furioși în direcția cepeleagului și se repede, cu degetele zbîrcite, la gîtul său. Îl înhață, chinuindu-se să-l strîngă, dar, în mod evident, nu posedă suficientă enregie în palme pentru a-și duce intenția la finalul dorit. Prin urmare, nu reușește decît să smulgă de la adversar un urlet ca din gură de șarpe: „Săriți, fraților, că mă omoară dțeneralul! Dțeneralul Pațepa! Băi, ista-i Pațepa!“ Toți sar nebunește unul împotriva celuilalt. Se cară pumni în dreapta și-n stînga. Mai pocnesc, sinistru, cîteva ferestre, iar ușa de la intrare – putredă oricum – este scoasă din țîțîni foarte rapid.

În scurt timp se aud sirenele mașinilor cu girofar și mai mulți jandarmi cu cagule și căști năvălesc brutal în interiorul agitatei congregații. Rînd pe rînd, beligeranții sînt scoși din clădire și aruncați de-a valma în dube. Bocancii trupelor de intervenție calcă zdrobitor pe cioburile de la intrare și pe afișul mototolit de pe jos, unde un ochi atent încă ar putea citi: „În cadrul serilor dedicate Culturii Române, Muzeul Simbolurilor Literare vă invită miercuri, 12 octombrie a.c., la ora 12, la lansarea cărții Erotica eminesciană între pasiune halucinantă și contemplație rece. Un studiu critic, aparținînd profesorului universitar Gore Cireșaru. Volumul a ieșit la Editura Nostalgia SA și e prefațat de autor. Vă așteptăm cu drag!“ 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Incident neobișnuit cu artistul Al Bano într-un avion: „Zbor de 60 de ani și nu mi s-a întâmplat niciodată"
Legenda muzicii italiene a avut parte de un incident neobișnuit într-un avion care l-a dus la Zagreb. Artistul susține că i s-a refuzat accesul la toaletă, deși este operat de prostată și avea nevoie să meargă la baie.
image
Biden s-a prăbușit pe scenă după ceremonia la care participa | VIDEO
Șeful statului s-a împiedicat și a căzut în genunchi după ce a terminat de oferit diplomele. Mebri ai forțelor aeriene americane l-au ajutat să se ridice.
image
Superstiții de Rusalii: ce e interzis să faci cu desăvârșire. Cum sunt pedepsiți cei care nesocotesc marea sărbătoare
În acest an, Rusaliile sunt celebrate pe 4 iunie și pe 5 iunie. Este ultima sărbătoare oficială a sezonului pascal ortodox și este prăznuită în fiecare an duminica, fix la 50 de zile după Paște. Rusaliile celebrează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.