La volan cu traducerile lui Stanley Lombardo din Homer

Publicat în Dilema Veche nr. 152 din 22 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O adunare de greci antici a stat toat─â noaptea s─â-l asculte pe Homer. Diminea┼úa, cu min┼úile ├«nv├«rtejite de ┼čoldurile unduioase ale lui Calypso, de ├«n┼čel─âtoarele c├«nt─âri oftate, vorbind de pl─âceri globulare, ale lui Circe, de z─âng─ânitul de groaz─â al armelor ┼či, mai presus de toate, de o mahmureal─â clasic─â la nivel mondial, publicul tipic homeric a purces ├«mpleticit spre cas─â, prin iarba ├«nrourat─â a colinelor egeene, transformat ├«n fervent adept al poeziei epice. ├Änainte de a adormi, ascult─âtorii au stat cu ochii lor injecta┼úi ┼úintui┼úi pe marea de culoarea vinului purpuriu, implor├«nd-o pe Atena s─â le pun─â cap─ât vie┼úii acolo, pe loc. Noi nu sem─ânam deloc cu acest public homeric, dintr-o ra┼úiune foarte simpl─â: eram pe drum ┼či nu beam vin. Cu toate acestea, pre┼ú de unsprezece ore am ascultat ca vr─âji┼úi valurile vocii profesorului Stanley Lombardo care spunea povestea lui Odysseus ┼či a Odysseei sale, apoi pe cea a eroilor troieni din Iliada. Profesorul Lombardo a tradus de la cap─ât nemuritoarele epopei ┼či s-a scufundat ├«ntr-at├«ta de ad├«nc ├«n cuvintele lor, ├«nc├«t vocea lui p─ârea la fel de adev─ârat─â ca ┼či colinele ┼či v─âile pe care le traversam. Vocea lui ┼čtie pove┼čtile ┼či farmecele lor nemuritoare ┼či sun─â ├«n urechile ├«ntregii lumi ca aceea a unui bard din vechimi. Nici Homer ├«nsu┼či nu s-ar fi descurcat mai bine. Cel pu┼úin nu ├«n englez─â, o mie de ani mai t├«rziu. Diferen┼úa, cum v─â spuneam, era c─â nici un strop de vin nu ne-a umezit buzele, ├«n timp ce valuri de vin scald─â buzele eroilor homerici. Oricare ar fi situa┼úia ├«n care se treze┼čte Odysseus, fie ea o furtun─â furibund─â st├«rnit─â de pizma divin─â sau un desf─ât─âtor osp─â┼ú dat ├«n onoarea lui de oameni uimi┼úi de m─âiestria pove┼čtilor sale, se aduce vin ┼či este dat pe g├«t. C├«nd e ca bucatele s─â fie pe sf├«r┼čite, mai ├«nt├«i se m─âsoar─â c├«t vin, apoi c├«t ulei a mai r─âmas. Homer ├«nsu┼či, repovestind istoriile ┼či aventurile eroului s─âu, incit─â la liba┼úiuni ├«naintea fiec─ârei noi pove┼čti. ├Äntre liba┼úiile cerute de Homer ┼či cele cerute de Odysseus sau de gazdele lui Odysseus se scurge un prodigios fluviu de vin. Ascult├«nd ritualicele ridic─âri de cupe ├«n zori trandafirii ├«n─âl┼ú├«ndu-se deasupra m─ârilor de culoarea vinului, am r─âmas cu impresia clar─â c─â ascult─âtorii greci ai lui Homer ridicau cupa la buze de fiecare dat─â c├«nd era invocat vinul. Participan┼úii la maratonul nocturn de povestiri homerice trebuie s─â fi golit carafe ┼či amfore f─âr─â num─âr de licoare dionisiac─â. Au b─âut cot la cot cu Homer ┼či eroii lui Homer p├«n─â c├«nd degetele trandafirii ale Aurorei i-or fi ciupit de capetele plesninde de durere. Trebuie s─â pl─âte┼čti un pre┼ú dac─â vrei s─â fii spectator. Vocea profesorului Lombardo, nu mai pu┼úin ca aceea a lui Homer, ne-a ├«mbiat la ├«nchinarea paharului ┼či am sim┼úit, pe c├«nd treceam printre colinele din Arkansas, care ar─âtau foarte grece┼čti, pres─ârate cu turme r─ât─âcite, nevoia chinuitoare de a trage o du┼čc─â ├«ndelung─â ┼či r─âcoritoare de vino. Dac─â am fi fost s─â ascult─âm povestea ├«n jurul focului, f─âr─â ├«ndoial─â c─â asta am fi ┼či f─âcut. Dar pentru c─â asta era situa┼úia, ne-am mul┼úumit cu flashback-uri. Lumea elen─â, mi┼čun├«nd de nimfe ┼či pres─ârat─â cu insule plutind pe m─âri populate cu viet─â┼úi care ├«n urm─â cu mult timp s-au refugiat ├«n subcon┼čtientul nostru, este ├«nc─â unit─â de a noastr─â printr-un fluviu de vin. Vocea lui Lombardo este o b─ârcu┼ú─â agil─â navig├«nd pe acest fluviu, leg─ân├«ndu-se cu u┼čurin┼ú─â peste crestele narativului ┼či ├«n umbroasele v─âi lirice. Mi-a venit apoi ideea c─â, ├«n zilele lui Homer, curgerea vinului s-ar fi prea putut s─â fie monopolul povestitorului. Sumele ob┼úinute din concesionarea vinului homeric ofereau povestitorului resurse pentru preumbl─ârile sale. Atunci, ca ┼či acum, povesta┼čii aveau nevoie de o un b─ânu┼ú "pe l├«ng─â" ┼či nimic nu e mai bun pentru asta ca vinul, mai ales c├«nd povestea muste┼čte ea ├«ns─â┼či de vin. Odiseea ┼či Iliada lui Homer, traduse de Stanley Lombardo, cu o introducere ┼či un rezumat citite de Susan Sarandon (Parmenides Publishing). traducere de Ioana AV─éDANI

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.