La pachet şi peste graniţă, într-o direcţie sau alta

Publicat în Dilema Veche nr. 119 din 4 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În martie, Angad Nagra s-a reîntors în clădirea gri şi impersonală din centrul oraşului St. Louis, unde cu trei luni în urmă îşi dăduse testul de cetăţenie. În decembrie, Nagra, cetăţean britanic de origine indiană, răspunsese corect la zece întrebări despre America, iar mai tîrziu, într-un interviu, declarase organizaţiile la care e afiliat şi fusese întrebat dacă e membru al partidului comunist (răspunsul a fost "nu"). Nagra locuieşte în America de mai bine de 10 ani şi va termina facultatea în mai. Din martie e cetăţean. Ceremonia de depunere a jurămîntului a durat cîteva ore - timp în care zeci de oameni din toate colţurile planetei s-au strecurat în sala de tribunal, unde fiecare a găsit pe scaun un steag american şi o listă cu toţi cei care aveau să fie confirmaţi în acea zi. Pentru Nagra şi toţi ceilalţi prezenţi în sală a fost o zi mare - o victorie a imigranţilor. Astăzi, peste 11 milioane de imigranţi ilegali aşteaptă verdictul Congresului american, care de cîteva luni e prins într-o dezbatere aprigă despre siguranţa graniţelor şi despre viitorul celor care s-au aciuat în America fără hîrtii. George W. Bush a pornit discuţia în 2004, cînd a propus instituirea unui program de muncă pentru imigranţi pe o perioadă limitată. Aceştia ar veni în America, ar lucra cîteva luni şi apoi s-ar întoarce acasă. Ideile lui Bush nu au mers prea departe şi au fost atacate vehement de membrii propriului său partid, care consideră că strategia e prea blîndă. Propunerea legislativă a Camerei Reprezentanţilor, adoptată în decembrie 2005, e mult mai draconică şi propune, printre altele: construcţia unui gard lung de 1.100 de kilometri de-a lungul graniţei dintre America şi Mexic; eliminarea loteriei vizelor; amenzi de 25.000 de dolari angajatorilor care nu urmează toţi paşii necesari în verificarea statutului legal al muncitorilor. După votul reprezentanţilor, a urmat un show de cîteva săptămîni în Senat, unde negocierile sînt departe de a fi încheiate. Versiunea din Senat e mai temperată (camerele vor trebui să cadă la înţelege pe o variantă mediată) şi împarte imigranţii în trei categorii, în funcţie de perioada petrecută pe teritoriul american. Cei care sînt aici de peste cinci ani vor avea posibilitatea să facă cerere de rezidenţiat. Cei care sînt aici de mai mult de doi ani, dar mai puţin de cinci, vor trebui să se întoarcă la un punct de frontieră de unde, cu o viză nouă, vor avea posibilitatea să reintre cu un permis de muncă temporar. Cei care sînt în America de mai puţin de doi ani vor trebui să se întoarcă acasă şi să încerce să primească o viză. Dezbaterile din congres au scos în stradă peste un milion de protestatari, legali şi ilegali - organizaţi prin Internet şi prin mass-media de limbă spaniolă - care au mărşăluit şi scandat împotriva guvernului. Imigraţia ilegală e un subiect fierbinte pentru o Americă în an electoral, o Americă cu problemele economice şi cu o datorie imensă acumulată de administraţia Bush. Aceste probleme au început să neliniştească şi să înfurie alegătorii care nu vor să-şi vadă slujbele plecînd spre India şi salariile ciuntite de infuzia de străini dispuşi să lucreze pe bani puţini. Imigraţia nu e o problemă politică inventată - graniţele sînt poroase, salariile celor săraci sînt din ce în ce mai mici, iar America se schimbă demografic: în serialul The West Wing, noul preşedinte, Matt Santos, e un democrat din Texas născut din părinţi mexicani. Studii efectuate de centrul de cercetare Pew şi biroul de imigraţie creionează următorul portret: peste 11 milioane de imigranţi ilegali locuiesc astăzi în America - aproape de trei ori mai mulţi decît în 1992; peste 75 la sută dintre ei sînt din America de Sud; 56 la sută sînt mexicani; aproximativ cinci la sută din forţa de muncă e formată din imigranţi ilegali; 49 la sută dintre americani sînt de părere că valul de emigranţi din Mexic poate fi redus cu amenzi serioase date celor care angajează muncitori fără hîrtii; 33 la sută sînt de părere că mai mulţi agenţi la graniţă ar rezolva problema. Nouă la sută vor un gard de-a lungul frontierei. America, ţară creată de imigranţi, nu are de unde să se inspire. Europa, care s-a confruntat şi ea cu străini dornici de o viaţă mai bună, nu are multe poveşti de succes - mai ales acum, cînd se confruntă cu o populaţie numeroasă de musulmani care nu şi-au găsit locul în democraţiile seculare de acolo. În Germania, două landuri vor să experimenteze noi teste de cetăţenie, piperate cu naţionalism. Iniţiativa a fost poreclită "testul musulman" de către critici, din cauza întrebărilor menite să-i elimine pe fundamentaliştii islamici. O purtătoare de cuvînt a Ministerului de Interne din Baden-Würtenberg a declarat pentru Christian Science Monitor că provincia are dreptul să-şi selecteze cu atenţie viitorii cetăţeni. În Olanda, filozofia "singuri-împreună" (fiecare îşi vede de treaba lui, dar împreună sîntem Olanda) pare să fi eşuat. Imigranţii nu s-au integrat în societatea olandeză, iar uciderea regizorului Theo Van Gogh de către un fanatic de origine marocană în 2004 nu a făcut decît să pună paie pe foc. În martie, ministrul Rita Verdonk a introdus un test de cetăţenie care costă 350 de euro şi include vizionarea unui film ce conţine imagini cu homosexuali sărutîndu-se şi o plajă de nudişti. Verdonk spune că testul nu face decît să prezinte Olanda aşa cum e. Nici Franţa nu s-a descurcat mai bine, în ciuda faptului că ani de-a rîndul a fost modelul de urmat. Revoltele din toamna trecută, cînd peste 4.500 de maşini au fost incediate, nu au făcut decît să demonstreze că nu toţi imigranţii sînt de acord cu politica republicii. America va ieşi din 2006 cu o lege - probabil un compromis - dar rezultatul politic şi social e greu de anticipat. Ultima lege de acest gen, din 1986, a permis multor imigranţi să solicite rezidenţiat şi, mai tîrziu, cetăţenia. Probabil Congresul nu va fi la fel de generos în 2006, dar cu siguranţă nu va putea împacheta şi arunca peste graniţă cinci la sută din forţa de muncă şi nici nu va putea ridica o barieră de-a lungul unei graniţe ce se întinde pe mii de kilometri. Pînă la urmă, mulţi alţi imigranţi vor vedea săli de tribunal precum cea din St. Louis. Întrebarea e cît de greu le va fi să ajungă acolo. Cristian Lupşa este ziarist, locuieşte în Washington, D.C., unde lucrează la "Proiectul pentru Excelenţă în Jurnalism".

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Au apărut subiectele la Română. Ce le-a picat elevilor la Evaluarea Națională la Limba Română 2024 DOCUMENT
Au apărut subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională. Subiectele, care pot fi găsite mai jos, au inclus cerințe pe baza textelor din romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță și „Portret” de Cella Delavrancea.
image
Secretele primului submarin militar al României. „Delfinul“ a făcut ravagii printre navele sovietice din Marea Neagră
Primul submarin militar al României a fost construit în anii interbelici și a costat o sumă impresionantă, însă a fost folosit cu succes în Al Doilea Război Mondial. Una dintre operațiunile militare în care a fost implicat a intrat în istorie.
image
Anunțul CFR primit cu hohote de râs de români. „Dacă trenurile reduc viteza cu 50 km/h vom merge cu 20, dar în sens opus”
Oficial, cei de la CFR spun că trenurile circulă cu până la 50 km / h mai încet din cauza caniculei. Anunțul CFR a fost primit cu hohote de râs de români, care știu că trenurile circulă oricum foarte încet.

HIstoria.ro

image
DACICC-1 - Primul calculator electronic de fabricație românească
Pe strada Republicii din Cluj-Napoca se află vila care a aparținut celebrului arhitect al Clujului, Lajos Pákey.
image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.