La Geneva, în vale

Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe la 1800, principala sursă de deficit în comerţul exterior al Principatelor Române era importul de butci de la Viena. Butci, rădvane, caleşti, spuneţi-le cum vreţi, boierii români şi le cumpărau să se dea jos din ele pe la chefuri, exact ca-n ziua de azi. Nu ştiu dacă e legendă, dar chiar dacă e doar atît, trebuie să recunoaşteţi că sună verosimil.

Un secol trece repede. Cînd a apărut automobilul, cheful nostru de a ne da mari cu ceea ce avem sub – pardon – fund şi-a găsit noi soluţii, care mai de care mai ornate şi mai scumpe. Importul de maşini străine a debutat aproape simultan cu producţia, astfel încît maşinile bucureştenilor cu stare soseau aproape calde de pe banda de montaj a domnului Ford.

Nu era un fenomen de masă: România n-a cunoscut civilizaţia automobilului decît acum vreo cinci ani, două săptămîni şi vreo trei zile, data exactă la care timpul petrecut în maşină în cursul unei zile, în trafic, a ajuns să depăşească timpul dedicat muncii. Cel puţin în oraşele mari.

De ce-am făcut introducerea asta? Pentru că mă învîrt de vreo trei ore pe la expoziţia de automobile de la Geneva, de unde transmit în premieră prima relatare pentru

Ca atare, n-am să vă spun nimic despre cai-putere. Nici despre designul dinamic, acela care îmbină luxul scandinav cu aluziile Art Nouveau (vorbesc prostii aici, opriţi-mă, vă rog). Nu ştiu care sînt maşinile în premieră (OK, pe unele scrie cu litere mari chestia asta). Nici nu vă pot spune cum va evolua piaţa anul ăsta, cu accent pe segmentul compact, ecologist şi în general lipsit de orice păcate lumeşti.

Pot să vă spun doar că e multă lume. Ca observaţie sociologică, e multă lume ocupată. Dacă e să intrăm în fineţuri, am observat că sînt destui care duc genţi în mînă. Alţii fac poze. În hala rezervată presei, o mie de inşi, ordonaţi ca filatoarele de la Apaca, îşi hrănesc computerele cu mişcări nervoase de degete. E linişte şi e frumos afară, însă pe nimeni nu interesează treaba asta. Oamenii, cîtă frunză şi iarbă, au în cap un singur lucru: maşinile.

Cum de-am ajuns aici? Ce-are industria asta de ne atrage cu puterea unei pasiuni interzise (să zicem, a vegetarianului pentru friptură) şi cu uitarea de sine a călugărului după 40 de zile de post (OK, accept şi zece zile, eu atît am reuşit maximum)?

N-am explicaţii. Ştiu însă un alt lucru: probabil că pe lumea asta se cumpără mai multă brînză decît maşini. Păi, numai eu (n-am rate la maşină, poate sînt un caz special) am dat pe brînză luna trecută cel puţin 5% din salariu… Ca mine sînt mulţi alţi oameni pe pămînt. Cu toate astea, n-am auzit niciodată de Expoziţia Mondială a Brînzei. Nu există nici măcar Salonul European, deşi continentul nostru a inventat, de-a lungul istoriei, cu mult mai multe modele de caşcaval decît maşini sport! Nu avem dealeri de brînză, competiţii oficiale, raliuri şi tricouri branduite. OK, avem brînză tunată: mi-am luat săptămîna trecută una, în cutie din lemn de brad! Dar asta nu e destul: brînza, deşi ocupă un loc important în viaţa omului, alături de pîine, roşii, ceapă şi bere, n-are nici pe departe aceeaşi putere de atracţie cum are maşina.

Am dat exemplul brînzei că el mi-a venit la îndemînă, mai ales că vă scriu la o distanţă cam mare de micul dejun… Dar ca lactatele sînt o mulţime de alte industrii necăjite care, deşi ne ţin în viaţă (în loc să ne omoare, ca maşinile), nu primesc din partea noastră nici măcar cea mai modestă undă de interes.

De ce oare? Doar pentru că nu putem să ne dăm mari cu expresia „Mi-am luat ieri o telemea, extraordinară, da, cu 50% avans, restul în leasing, dar rata nu e mare“? Sau pur şi simplu pentru că ego-ul nostru, construit în milioane de ani de strămoşi călare, se simte bine mai ales în preajma puterii brute, aflată sub controlul nostru, noi care oricum nu controlăm nimic altceva în propria existenţă? Ne luăm maşini sau ne luăm sclavi? Ne cumpărăm proptele pentru toate complexele sau obiecte care ne pot transporta dintr-un loc în altul?

Sigur că găsiţi răspunsul în cărţile de marketing, iar chestia asta e filozofie ieftină, generată de excesul de maşini şi deficitul de brînză de la Salonul de la Geneva. Dar înainte să mă condamnaţi pentru un articol scris pe genunchi, între două poveşti de iubire, cu motoare de-o noapte şi xenoane de-o zi şi jumătate, lăsaţi-mă să vă dau ştirea pentru care am venit aici.

Cică sînt nişte modele noi în 2010. Da, în curînd, în showroom-uri!

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.