La colţul străzii

Publicat în Dilema Veche nr. 449 din 20-26 septembrie 2012
Marea de altădată jpeg

După ce vizitasem mai toate marile obiective turistice faimoase din Londra şi pe deasupra şi muzeele de prim rang gen British Museum, Modern Tate, National Gallery, Tower of London sau chiar unele mai puţin celebre, ca Wallace Collection, într-o zi m-am hotărît să dau o raită şi pe la un muzeu dintr-un cartier apropiat mie, dar mai depărtat de centru: Kenwood House. Un fel de conac aflat într-un parc mare şi verde. Ştiam că înăuntru există o colecţie importantă de picturi, dar percepînd muzeul ca pe unul mai „de cartier“, mă aşteptam la străluciri locale de genul Gainsborough, Turner, Reynolds ori Constable. Şi, într-adevăr, corifeii picturii engleze şi britanice te întîmpinau în număr mare, de pe pereţii tapetaţi ai liniştitei case. Pe lîngă ei însă, oarecum discret, te surprindeau şi alţii. Dintr-un autoportret mai de la bătrîneţe, undeva dincolo de tine şi cu un fel de înţelepciune blîndă, privea însuşi Rembrandt. Poate una din cele mai cunoscute imagini ale lui. Am tras aer în piept, gîndindu-mă că dacă dedesubt scrie Rembrandt, atunci nu avea cum să nu fie originalul. Tot acolo era şi Cîntăreaţa la chitară a misteriosului Vermeer, adică una dintre cele foarte puţine (37) picturi care au rămas de la el. Cele două tablouri de Van Dyck m-au prins deja pregătit. Înţelesesem deja cum venea povestea cu conacul de la periferie. Casa şi colecţia au fost donate publicului britanic de către irlandezul Edward Guinness, conte de Iveagh şi om de afaceri (director al companiei Guinness şi membru al familiei de la care ne vine berea cu acest nume). La sfîrşitul secolului trecut, Edward Guinness a fost cel care a donat banii necesari înfiinţării Institutului Lister (după modelul Institutului Pasteur din Franţa, care fusese inaugurat cu cîţiva ani mai devreme).

Cu o altă ocazie, în trecere fiind prin Cambridge, după ce am vizitat ce era de vizitat prin celebrele sale universităţi, m-am gîndit să nu ocolesc nici „micul“ muzeu de artă cu nume de fiţe al oraşului, avînd în minte Muzeul „Nicolae Grigorescu“ din orăşelul meu natal. Aşadar, Muzeul Fitzwilliam. Ei bine, înăuntru aveam să fiu din nou întîmpinat de maestrul Rembrandt cu al său Portret de om în costum militar. Mai departe, aveam să descopăr cîţiva reprezentanţi ai Şcolii flamande, adică nu mai puţin decît Brueghelii (cei bătrîni), Rubens (omniprezentul) sau Van Dyck, după care am trecut repede prin Şcoala italiană cu Veronese, Titian şi Tintoretto, pentru ca în cele din urmă să fiu copleşit de mai toţi impresioniştii, neo şi postimpresioniştii cunoscuţi, de la Pissaro, Monet şi Degas, pînă la Seurat, Gauguin şi Van Gogh (cu un peisaj de toamnă), aşa că atunci cînd am trecut pe lîngă sculpturile lui Rodin, eram deja plin. Am aflat că Richard Fitzwilliams întemeietorul acestui muzeu „de provincie“, a fost şi el un viconte dintr-o veche familie irlandeză, care printre altele a contribuit la dezvoltarea oraşului Dublin.

Aflat în oraşul Chichester din sudul Angliei, am intrat în catedrala din centru. Acolo era un mare vitraliu, extrem de viu colorat, făcut de Chagall. Occidentul ăsta e ceva mai consistent decît ne-am fi închipuit, iar una din caracteristicile lui democratice pare să fie răspîndirea culturii mari prin cartiere şi provincii mici.

După o lungă şedere la Londra şi după ce văzusem tot ce v-am povestit, am auzit că n-ar fi rău să arunc o privire şi prin palatul de la colţul străzii unde lucram, la Somerset House, un imobil impresionant pe lîngă care trecusem, de altfel, de nenumărate ori. Am intrat, în aripa în care se află colecţia Courtauld. Şi aveam să-i întîlnesc din nou acolo pe toţi impresioniştii şi chiar pe Van Gogh în celebrul autoportret cu urechea bandajată. Iarăşi m-am întrebat dacă e chiar originalul şi apoi m-am convins că da. Mai erau acolo şi foarte multe lucrări de Cezanne şi ultima mare pictură a lui Édouard Manet (Bar la Folies-Bergèret).

Întemeietorul colecţiei, Samuel Courtland, a fost un industriaş britanic care a trăit pînă la jumătatea secolului trecut, nepot al unui celebru magnat al textilelor.

În fine, cînd am trecut Oceanul, după ce am înghiţit pictură cu lopata, pînă la saturaţie, la Metropolitan Museum, am descoperit în plin Manhattan ceea ce se numeşte Frick Collection. Un mic palat, o oază liniştită şi plină de verdeaţă în mijlocul forfotitorului oraş care nu doarme. Ei bine, mi s-a spus că Frick ăsta a adunat nu foarte multe tablouri, alese unul şi unul, nu atît pe criteriul celebrităţii autorilor, cît pe acela al valorii fiecărei lucrări. Adică lucrări de mîna întîi ale unor autori cu nume mai puţin cunoscute. Aveam să constat însă că, printre pictorii ăştia mai puţin celebri (în măsura în care Hans Holbein n-ar fi aşa de celebru), erau şi alţii. Şi să încep din nou cu Rembrandt. Şi cu un alt Vermeer. Nu mai vorbesc de Piero della Francesca, El Greco, Degas sau Goya. Dincolo de asta, delicate porţelanuri chinezeşti şi mobilă franţuzească de secol XVIII.

Henry Clay Frick a fost un industriaş american (a murit în 1919) care se ocupa cu fabricarea oţelului. Se spune că a fost printre cei mai urîţi oameni din Statele Unite, pentru comportamentul lui fără scrupule în afaceri. Iar eu am devenit un fan al muzeelor „mici“. Sînt cîteva şi prin Bucureşti. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

 Relaxare pe canapea - cafea FOTO Shutterstock
Obiceiul care îți sabotează diminețile: cafeaua pe stomacul gol și efectele ascunse
Află de ce consumul cafelei pe stomacul gol poate afecta sănătatea și cum un simplu gest poate preveni efectele neplăcute. Sfaturi de la un endocrinolog renumit pentru un început de zi mai sănătos.
furnici jpg
Truc simplu și ieftin. Ceaiul care ține furnicile departe toată vara, cu doar 4 lei!
Pe măsură ce temperaturile cresc, locuințele, în special bucătăriile și băile devin ținta furnicilor care ies din hibernare în căutare de hrană. Aceste insecte pot transforma rapid orice casă într-un loc invadat, mai ales în cazul rezidențelor individuale. Din fericire, există o soluție eficientă.
Nicusor Dan Ilie Bolojan, noul premier al Romaniei  Foto Inquam Photos George Calin (9) jpg
Guvernul Bolojan: 16 ministere și 3 vicepremieri. Ce spun analiștii despre justificarea unui Guvern „extins"
Guvernul Bolojan ar urma să aibă, potrivit unor surse politice, 16 ministere și trei vicepremieri, într-o perioadă marcată de criză economică și presiuni bugetare. Analiștii explică dacă o astfel de structură extinsă este justificată sau reprezintă doar o supradimensionare birocratică.
Maria Tanase
22 iunie: Ziua în care a murit Maria Tănase, supranumită „Pasărea măiastră“, simbol al cântecului popular românesc
Pe 22 iunie 2022, înotătorul David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai tânăr campion mondial la 100 metri liber. În aceeași zi, în 1941, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.
George Motoi Studiourile Buftea jpg
Hacker IoT FOTO Shutterstock jpg
Hackerii vânează Generația Z. Porțile de atac: obsesia tinerilor pentru Fast Fashion
Născută și crescută într-o lume în continuă evoluție tehnologică, Generația Z este cea mai familiarizată cu mediul online, recunoscută pentru fluența sa digitală și influența în stabilirea tendințelor. Încă din primii ani de viață, membrii Gen Z au contribuit la modelarea peisajului digital.
catacombe braila jpeg
Orașul din România ce ascunde porţiuni din vechile tuneluri folosite de turci, secole la rând: „Se retrăgeau și încercau să plece cu aurul”
Orașele României ascund multe secrete fascinante, de care astăzi tot mai puțini oameni își amintesc. În Brăila, de exemplu, nu veți găsi doar clădiri superbe și peisaje de vis, ci și o rețea complexă de tuneluri ce se ascunde la numai câțiva metri sub picioarele locuitorilor.
dortmund cmc x jpg
Restaurant - prieteni la masa - mancare - telefon - socializare FOTO Shutterstock
Ieșiri mai puține, așteptări mai mari. Cum s-a schimbat relația românilor cu restaurantele
Piața HoReCa a trecut printr-o mai mare instabilitate în prima jumătate din 2025 comparativ cu 2024, studiile de specialitate arătând că românii ies deja mai rar la restaurant, iar când o fac au așteptări mai mari și vor experiențe memorabile.