La clasă

Publicat în Dilema Veche nr. 378 din 12-18 mai 2011
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

Am intrat în clasă şi brusc parcă m-am întors în timp. Întîrziasem cîteva minute (aşa cum mi se întîmpla uneori şi cînd eram elev). Cu o uşoară senzaţie de jenă, m-am aşezat în ultima bancă, singura rămasă liberă. Tabla neagră cu linii roşii pe jumătatea din stînga era parcă aceeaşi. Băncile în schimb, recent instalate, nu mai aveau locul cel rotund pentru pus călimara, desuet chiar şi pe vremea noastră. În faţă, pe perete, deasupra tablei unde pe atunci şedea eterna poză a lui Ceauşescu, acum atîrna tricolorul avînd suprapusă peste el şi stema înrămată a republicii. Deasupra uşii, pe un panou de carton era scris cu litere roşii de mînă un citat despre gloria României, din Nicolae Bălcescu. Pe acelaşi perete, acolo unde noi eram obişnuiţi să fie cuierul, fuseseră agăţate nişte panouri didactice cu secvenţe ale istoriei naţionale – „Epoca lui Ştefan“ sau „Geto-dacii“. Vizavi, între geamurile care acum sînt de termopan, şedea icoana Fecioarei Maria cu Pruncul. 

Mama lui Husar i se plîngea dirigintei că fiul ei a pierdut minute întregi din timpul lucrării de matematică pentru că stă singur în bancă. „Vă rog să-l puneţi cu fata cu care stătea înainte.“ Legătura dintre lipsa colegului de bancă şi timpul pierdut era mai absconsă. Husar n-a ştiut ce număr să aleagă. Mai ţineţi minte cum se dădeau lucrările pe rînduri? „Numărul unu – numărul doi, numărul unu – numărul doi.“ Ei bine, sistemul s-a păstrat. Şi la fel ca în urmă cu zeci de ani, unii profesori mai pedanţi dau lucrare şi pe trei sau patru rînduri, aşa încît elevii să nu poată copia nici de la colegul din banca de alături. În ce-l priveşte pe Husar, nu se descurcase cu libertatea democratică de a-şi alege locul şi, deci, subiectul. 

În sfîrşit, s-a ajuns la concluzia că elevii trebuie să stea în bancă aşa cum a hotărît diriginta de la început şi nu după prietenii, aşa cum s-a ajuns ulterior: „Cînd stau cu cine vor ei, nu mai sînt atenţi la ore“. Parcă şi pe asta mi-o amintesc. „Pot să vă destăinuiesc – a continuat diriginta – că tocmai din acest motiv, că nu se mai înţelegea cu ei, doamna de matematică le-a dat lucrare cu subiecte grele şi au luat note mici.“ 

O mamă a întrebat de ce profesorii nu-i dau afară din clasă pe cei care nu sînt cuminţi. Sau, măcar, să-i pună la colţ. Diriginta a zîmbit: „Asta se făcea pe vremea dvs. Acum n-avem voie să-i dăm afară din clasă, n-avem voie să-i jignim pe copiii dvs. şi, mai nou, n-avem voie nici măcar să-i lăsăm la toaletă dacă nu e ceva extrem de urgent. E o măsură luată pentru că, luna trecută, un elev din şcoală a cerut voie la toaletă şi după ce a ieşit din clasă a început să arunce pe geam coşurile de gunoi şi să facă tot felul de alte vandalisme. Nici măcar nu s-a mai dus la toaletă. Cît despre pusul la colţ sau scosul în faţa clasei, o profesoară a încercat recent, încălcînd regulile, şi a ieşit un circ întreg. Elevul pedepsit a început să se strîmbe, toţi ceilalţi au izbucnit în rîs şi ora a fost complet compromisă. Să ştiţi că nu mai e ca pe vremea dvs.“. 

Diriginta a strîns fondul clasei, ca pe vremuri, şi fondul şcolii, care nu era pe vremuri. A intrat doamna de muzică şi a cerut să i se spună de ce unii elevi absentează de la cor, că la inspecţie s-ar putea să iasă prost (ca pe vremuri). I s-a explicat că din cauză de teze. 

Părinţii au mai aflat şi că băieţii se întind pe geam, la etajul unu, să culeagă corcoduşe dintr-un pom. Un murmur de spaimă a străbătut sala. În schimb, la dezvăluirea că fetele au tras bileţele cu numele băieţilor cu care se vor mărita, lumea s-a amuzat. „Deja de acum?“, a întrebat un tată. „Păi, ar fi bine să ştim şi noi poate că trebuie să ne pregătim, că nu mai e ca pe vremea noastră.“ 

Ehei... pe vremea noastră? Îmi aduc aminte de Simona cea zveltă, care se lăsa pipăită de băieţi, de Angela cea trupeşă, căreia diriginta îi prevestea că toată viaţa o să aibă parte de bani din partea bărbaţilor, de Luminiţa cea pistruiată, care-şi scria formule pe coapsă, şi la lucrare îşi sufleca sarafanul ca să le citească şi să ne zăpăcească pe noi: pe Yogi, care devenise celebru pentru că şi-a spart un dinte; pe Tulceanu, cel pe care niciodată nu reuşeam să-l prind cînd mă enerva; pe Vlad, cel care în pauze ne arăta diapozitive cu femei goale; pe mine, care într-o vreme eram, aoleu, colegul ei de bancă. Dar despre asta o să mai povestim. Oricum, în fond, parcă nimic important nu s-a schimbat. 

Poate că nici nu trebuie.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.