La catafalcul unei pre┼čedin┼úii e┼čuate

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie ÔÇô 1 august 2018
La catafalcul unei pre┼čedin┼úii e┼čuate jpeg

Am susţinut cu putere alegerea lui Iohannis, în 2014. L-am criticat dur, în răstimpuri. L-am elogiat cînd mi s-a părut că acţionează lăudabil. Nu el, ci regimul Dragnea poartă vina pentru dezastrul democraţiei.

Dar e┼čecul pre┼čedintelui nu e mai pu┼úin grav.

Meseria de pre┼čedinte nu se ├«nva┼ú─â u┼čor. Presupune oarecare talent ┼či flexibilitate, cuplate cu inteligen┼ú─â, demnitate ┼či modestie, cu un sim┼ú al sarcinii uria┼če, ├«ncredin┼úate de Suveran, deci de popor, precum ┼či cu o doz─â de entuziasm potrivit misiunii ├«nalte, istorice, asumate ca ┼čef al statului.

Iohannis a mimat un timp, abil, c─â ar poseda m─âcar unele dintre aceste calit─â┼úi. P─ârea un pre┼čedinte demn, cam prea taciturn, cam provincial, cam lent ┼či, mai ales, cam prost sf─âtuit de politrucii de extrac┼úie USL-ist─â care-l ├«nconjurau c├«nd a ajuns la putere.

Dar sibianul p─ârea ├«n egal─â m─âsur─â capabil s─â ├«nve┼úe. Se dedulcise la via┼úa de huzur a demnitarului? Tot ce se poate. Dar a ie┼čit omul ├«n strad─â, sfid├«nd frigul, ├«mpreun─â cu rom├ónii, c├«nd cleptocra┼úia ┼či-a ├«nceput lungul drum al asasin─ârii democra┼úiei prin OUG 13. Nu-l d─âdeau afar─â din cas─â inteligen┼úa, h─ârnicia ┼či modestia? Posibil. E cert c─â a gre┼čit.

A tot dat noi ┼či noi ┼čanse PSD, refuz├«nd sfaturile unor ziari┼čti, inclusiv de la Deutsche Welle, ce-i drept, insule izolate ├«ntr-un ocean de sus┼úin─âtori ai ideii c─â n ar fi nevoie de anticipate, de┼či partidul guvernamental ├«┼či pierduse ├«nc─â din ianuarie 2017 orice legitimitate. Dar, p├«n─â la urm─â, alte caren┼úe par s─â-l fi pierdut. Lipsa umilin┼úei ┼či a demnit─â┼úii preziden┼úiale.      

C─âci aerul solemn al cuv├«nt─ârii sale de la 19 iulie, c├«nd a condamnat ritos, ca nociv─â pentru statul de drept, Legea 304, despre care a afirmat c─â ar fi silit, totu┼či, s-o promulge, pentru c─â, fapt real, a ÔÇ×epuizat toate c─âile de atac constitu┼úionaleÔÇŁ, nu trebuie s─â ├«n┼čele pe nimeni. Klaus Iohannis a clacat jalnic.

Ca pre┼čedinte. ┼×i, totodat─â, ca om. Nu at├«t pentru c─â n-a f─âcut tot ce trebuie. Nu doar pentru c─â n-a explicat din timp rom├ónilor, conving─âtor, cu ce probleme se confrunt─â ┼úara ┼či ce e de f─âcut. Nu doar pentru c─â a am├«nat impardonabil de mult apelul la Comisia de la Vene┼úia.

├Än fond, dac─â decizia celei din urm─â era solicitat─â grabnic ┼či venea din timp, s-ar fi redus sensibil spa┼úiul de manevr─â al CCR. Ce-i drept, a┼ča politizat─â cum e, Curtea ar fi fost eventual dipus─â s─â-i sfideze ┼či pe exper┼úii interna┼úionali, a┼ča cum a sfidat CSM ┼či pe magistra┼úii ┼či exper┼úii rom├óni. Dar Klaus Iohannis ┼či-ar fi f─âcut m─âcar datoria fa┼ú─â de rom├óni.

Cum s-ar fi achitat de obliga┼úia de a fi un pre┼čedinte net mai bun, nu o mazet─â, un ageamiu ├«n cazul cel mai bun ┼či un complice, ├«n cel mai r─âu, ┼či dac─â demara din timp promisul referendum menit s─â fr├«neze asaltul PSD & comp. asupra Justi┼úiei. Ori dac─â, sfid├«nd curajos ┼či inteligent atacurile ultrana┼úionaliste, ar fi mobilizat un mai consistent sprijin interna┼úional ├«mpotriva demolatorilor democra┼úiei rom├óne┼čti. 

C─â n-a f─âcut toate acestea, e regretabil ┼či pentru el ├«nsu┼či, pentru popularitatea sa, ┼či, mai ales, pentru poporul rom├ón ┼či dreptul s─âu de a fi liber, de a se bucura de un stat de drept cu veritabil─â egalitate a cet─â┼úenilor ├«n fa┼úa legii ┼či de un pre┼čedinte ├«n stare s-o apere.

Totu┼či, nu aceste omisiuni i-au pus capac, ca om ┼či om de stat. Iohannis a e┼čuat fiindc─â, spus simplu, nimeni ┼či nimic nu trebuie s─â-l determine pe un ┼čef de stat s─â fac─â r─âu poporului ┼či ┼ú─ârii sale. Nici m─âcar o accep┼úie absolutist─â a Constitu┼úiei, g├«ndit─â, eronat, nu ca lege fundamental─â, f─âcut─â de oameni pentru oameni, ci resim┼úit─â ca un soi de idol suprem, de respectat ad litteram chiar ┼či c├«nd interpre┼úii ei supremi distrug separa┼úia puterilor. ┼×i, deci, democra┼úia liberal─â ┼či statul de drept. 

Nimeni ┼či nimic nu trebuia s─â-l poat─â sili s─â promulge, ├«n pofida con┼čtiin┼úei ┼či expertizei consilierilor s─âi ┼či a speciali┼čtilor, o lege str├«mb─â.  O lege rea. A┼ča cum nimeni ┼či nimic nu trebuia s─â-l for┼úeze s─â accepte o sentin┼ú─â nedreapt─â. Precum aceea care a dus la revocarea din func┼úie a ┼čefei DNA.

Dar avea Iohannis de ales? ÔÇ×NuÔÇŁ, afirm─â, o dat─â ├«n plus, fostul ┼čef al CCR, Zegrean. Ba, categoric da, se poate din nou sus┼úine, argumentat.

Ar fi putut alege s─â cear─â cet─â┼úenilor s─â se opun─â, ├«mpreun─â cu el, dictaturii majorit─â┼úii, pe care a identificat-o expressis verbis ┼či a depl├«ns-o, f─âr─â s─â schi┼úeze un gest de lupt─â ├«mpotriva ei. Ar fi putut s─â se lase suspendat. Ar fi putut s─â ┼či dea demisia. Ar fi salvat astfel, m─âcar ├«ntruc├«tva, prestigiul, demnitatea ┼či vitalitatea func┼úiei sale. Ar fi demonstrat c─â are curaj. C─â func┼úia nu-i este mai drag─â dec├«t binele rom├ónilor. Dec├«t con┼čtiin┼úa ┼či democra┼úia.

Or, el, dimpotriv─â, s-a l─âsat ├«nfr├«nt ┼či ├«njosit mai r─âu, chiar, dec├«t Emil Constantinescu, cel autodeclarat ÔÇ×├«nvins de structuriÔÇŁ la finalul jalnicului s─âu mandat. Pentru c─â pre┼čedintele CDR evacua Palatul Cotroceni, c├«nd a capotat. ┼×i nu era ├«nc─â ┼čeful de stat membru al NATO ┼či UE, alian┼úe care trec abia acum prin crize existen┼úiale agravate de naufragiul rom├ónesc.

Ce-i drept, nu Klaus Iohannis, ci regimul Dragnea poart─â vina principal─â pentru dezastrul democra┼úiei rom├óne┼čti.

Dar, oferind pe tav─â o victorie evitabil─â du┼čmanilor s─âi ┼či ai democra┼úiei, pe care i-a ├«nt─ârit ┼čtiind bine c─â p─âc─âtoasa de corup┼úie chiar ucide, Iohannis a devenit mai r─âu dec├«t inutil. S-a pref─âcut, vai, din fr├«n─â a oligarhiei ┼či posibil─â solu┼úie, ├«n parte a problemei. A celei rom├óne┼čti, numite Dragnea. Ca ┼či a celei europene, care este interna┼úionala extremist─â, antidemocratic─â, putinist─â. 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Foto: adevarul.ro

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.