Jumătate din populaţia României...

Publicat în Dilema Veche nr. 713 din 19-25 octombrie 2017
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Prin unii dintre noi circulă un soi de satisfacție a automutilării. E un șuvoi de plăcere la auzul veștilor cumplit de proaste, care spun că jumătate din populația României se face vinovată de ceva anume. Exemplele sînt, din nefericire, foarte multe. Cum ar fi vestea pe care o primim anual, de la Institutul Național de Statistică, de unde ni se spune că „mai mult de jumătate din populația României nu e conectată la un sistem de canalizare“. Evident, se redeschid, de fiecare dată cu entuziasm, discuțiile despre nivelul de Ev Mediu, closetul din curte, decalajul imens față de ceilalți europeni. De aici curg interpretările psihologice și ramificările tuturor consecințelor acestui fapt. Și-ncep tiradele despre promiscuitate, starea precară a sănătății, dar și a bietului sistem de sănătate, starea educației și a sistemului cu pricina, deci despre jalea și lipsa noastră de speranță din fiecare zi.

Așa că următoarea veste sosește cît se poate de natural, ca o con­se­cință firească a celei dintîi: „ju­mătate din populația României nu se spală pe mîini după ce a folosit toaleta“. Fitilul a fost deja aprins. Explodează toată plăcerea de a decreta că aici e locul cel mai rămas în urmă al Europei. Ne place să se confirme prin cifre, prin cercetări, prin rezultate pe care nu poate să le mai contrazică nimeni, că sîntem niște primitivi. Unii dintre noi – poate că ar trebui să spun, de fapt, „jumătate din populația României“ – își urăsc sau își disprețuiesc atît de mult semenii, compatrioții, încît o veste de felul ăsta e percepută ca o victorie, ca o izbîndă categorică. E un mare moment de succes. E clipa în care putem să demonstrăm că noi nu sîntem incluși atunci cînd se pronunță sintagma „poporul român“. Nu facem parte niciodată din jumătatea incriminată. Dar nici din poporul ăsta. Am avut ghinionul de a ne naște pe-aici. În rest, nu sîntem din localitate. Compatrioții sînt numiți „ăștia“. Ei trag lucrurile-n jos și fac țara asta de doi lei. Noi, civilizații, europenii, ăștia conștienți, sîntem prea puțini. Nu mai putem face nimic. Țara e a „ăstora“.

„Jumătate din populația României e, într-un fel sau altul, asistată social.“ Nu ne mai chinuim să vedem ce-nseamnă afirmația asta. O luăm și defilăm fericiți cu ea. Poate-o mai asezonăm un pic și cu vestea că „jumătate din populația României n-a citit o carte“. Asta ca să mai tencuim un pic zidul pe care l-am construit temeinic, să susțină tot edificiul de dispreț față de noi și-ai noștri, toată citadela de sictir pe care o cărăm în spinare. Scîrba față de cealaltă jumătate, care se face vinovată de toate relele din lume, de rămînerea în urmă, de rușinea care ne inundă atunci cînd vedem imensitatea diferențelor, adică tot ce ne desparte de lumea civilizată. De fapt, o jumătate din populația României o urăște sau o disprețuiește pe cealaltă. „Intelectualii“ îi disprețuiesc pe „oamenii simpli“, corporatiștii pe bugetari, liber-cugetătorii pe credincioși. Tradiționaliștii îi urăsc pe progresiști, pensionarii îi dușmănesc pe tineri, iar nostalgicii i-ar pune la cazne pe cei care ies la protestele de stradă.

Jumătate din populația României e tristă și frustrată că există cealaltă jumătate. Cea mai mare parte a energiei vitale se pierde în acest proces. Uzinele producătoare de ură și dispreț din sufletul fiecăruia consumă aproape tot suflul zilnic. Cea mai mare parte din minereul de creativitate aflat pe-aici umple furnalele din care ies toate cimiliturile, bancurile, caterincile, miștourile, acuzele, înjurăturile, blestemele pe care le proiectăm în aerul nostru încărcat, la adresa „ălorlalți“. Fiecare, în funcție de jumătatea din care face parte. E atîta forță consumată în procesul de a-i urî pe „ăilalți“, încît ai senzația că se ia curentul electric după ce ne-njurăm, că orașele rămîn în beznă, că s-a consumat tot și că s-a pustiit orice formă de viață. Ne urîm atît de mult și ne bucurăm de insuccesul celorlalți, încît fiecare seară ne găsește obosiți, rupți de oase, sleiți complet de jugul ăsta al dușmăniei, la care tragem zilnic. Asta ca să ne trezim dimineața și, cu chiu, cu vai, să ne recompunem entuziasmul cu care plecăm la o nouă zi de ură și dispreț.

Trăim într-un spațiu geografic încîlcit, în care s-au făcut, mereu la umbră, toate mînărelile posibile. Sîntem atît de preocupați să ne urîm între noi, încît am uitat de ceea ce se-ntîmplă în jurul nostru. Multe popoare își hotărăsc acum destinul și vorbesc despre asta. Chiar dacă pare că lumea e fundamental împărțită și la ei, o să vedem, pentru a mia oară, cum interesul comun încă mai funcționează. S-a întîmplat de multe ori. Și-o să se n­tîm­ple și mai departe. Iar dacă o să pierdem, din nou, un tren al unei etape istorice, ura noastră față de ceilalți va fi – dacă s-o mai putea așa ceva – și mai mare. Pentru că doar „ăilalți“ vor fi de vină. Doar „ei“ se vor face vinovați de dezastru și de pierdere. E atîta patimă în ura asta. Îi vedem limpede, uneori, pe unii care nu ne vor binele, dar rîd de noi și nu mișcă nici un deget, pentru că știu bine că ne facem suficient rău de unii singuri. Nu trebuie să facă un efort prea mare pentru a ne pune la punct și a ne limita orice pretenție. E îngrozitor sentimentul ăsta. Deși sîntem conștienți de așa ceva, e atît de îmbătătoare patima de a-i urî pe cei din cealaltă jumătate, încît vedem negru înaintea ochilor și nu mai știm altceva. Apoi, pentru cîteva secunde, ne dăm seama de ce se-ntîmplă, întotdeauna prea tîrziu, învinși și umiliți. Iar cînd nu mai e nimic de făcut, punem de-un cîntec de jale despre soarta potrivnică.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.