Jos Europa!

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Angela, Angeliki, Angelikoutsaki, Angelipitsiroulaki jpeg

Zilele astea, imaginea acestei ţări e mai tristă ca niciodată. La începutul anilor ’90– cînd minerii stîlceau în bătăi studenţimea bucureşteană şi pe oricine „arăta a intelectual“ – măcar puteam spune că sîntem proaspăt ieşiţi din bezna totalitarismului. Că descărcam, primitiv, violent, grotesc, toată mizeria sedimentată în cei patruzeci şi cinci de ani de comunism. Tot pe seama efectelor îndobitocirii sistematice am pus şi mulţi dintre anii trişti care au urmat – furtul îngrozitor de ruşinos al ajutoarelor venite din toată lumea, hotărîrea eroică de a nu ne vinde ţara, întoarcerea la putere a tovarăşilor cu faţă umană, democraţia originală, jaful suprarealist al patrimoniului naţional, pumnul înfipt în gura presei libere. De la bun început, după 1989, terenul nostru de joacă s-a mutat în presa scrisă, şi la televizor. Tot ce-am avut de rezolvat, inclusiv Revoluţia, acolo s-a rezolvat. Spaţiul public a rămas doar o scenă, nu dintre cele mai curate, pe care se joacă spectacole pentru televiziune. Asta-i tot.

La noi există instituţii ale statului şi înalţi demnitari care comunică exclusiv prin intermediul televiziunilor. Uluitor pentru alţii, aşa se rezolvă pe aici raportul de putere – la televizor. Acolo se întreabă, şi acolo se răspunde. Acolo se propune, şi tot acolo se acceptă, sau nu. Cîteva milioane de români – cu statut de cetăţeni europeni – asistă zilnic la treaba asta şi se hrănesc spiritual din acest gen de spectacol. Actorii reprezentaţiei se întrec în lătrături, grimase, gesticulaţii, capacităţi pulmonare şi competenţe generale. Spectatorii se întrec în credulitate, partizanate perverse, chibiţări microbiste şi identificare cu personajele spectacolului. E foarte distractiv, la prima vedere, dacă treci pe aici, în vacanţă. E foarte trist, dacă trebuie să trăieşti prin locurile astea tot timpul.

Cu cîţiva ani în urmă, mai pe linişte sau mai pe urlatelea, ne dădeam de ceasul morţii că americanii şi europenii ne-au abandonat în braţele încăpătoare ale Uniunii Sovietice. În spiritul nostru democratic-televizoristic, ne venea să-l pocnim peste bot pe ăla care zicea că nu ne vindem ţara. Îi explicam amicului că e idiot, şi că numai venirea ăstora care ne-au abandonat în ’47 ne mai poate scoate din rahat. Strigam din adîncul bojocilor că vrem garanţii de securitate, baze militare americane, semnam liste disperate şi tembele, să-i bombardeze americanii pe sîrbi, doar-doar primim şi noi un colţ de speranţă, o posibilitate de a călători liber, o şansă de a pleca la muncă, pe-afară, cît mai departe de aici. Urlam deznădăjduiţi că vrem să fim şi noi o piaţă pentru America şi pentru Europa, că vrem să avem reguli, să trăim sub tirania legii, ca-n Germania. Şi că sîntem gata să plătim dacă greşim, că numai aşa se face democraţie, băi, nene, cu amenzi mari. Ai comis-o, o muşti, vere, nu mai stai la discuţii.

Ca minunea, treburile astea s-au întîmplat. Am primit speranţă, scut antirachetă, baze militare, călătorii fără paşaport şi fără viză, posibilitatea de a munci prin alte părţi. Cu banii făcuţi la muncă, ne-am întors acasă şi ne-am împlinit cel mai intim vis pe care l-am avut dintotdeauna. Un vis ascuns în cel mai tainic ungher al sufletului. Visul de a ne putea permite să cumpărăm, chiar şi în rate, cel mai scump şi mai sofisticat televizor.

Ei, dar după ce ne-am împlinit visul, după ce avem ecrane plate, cu leduri, 3D, la baie, la bucătărie, în dormitor, pe balcon şi în sufragerie, iar nu mai e bine. Cine sînt pulifricii ăştia din Europa, şi cine sînt penibilii şi inculţii ăştia de americani, care vin să ne spună nouă ce să facem? Cine sînt toţi funcţionăraşii şi trepăduşii ăştia de pe la Bruxelles, care trăiesc boiereşte şi din banii noştri, de se-apucă ei să facă ordine la noi în ţară? Cine e doamna cutare şi cine e domnu’ cutare? În numele cui vorbesc? Ce mai e şi mizeria asta de Europă care se cîcîie şi scîrţîie din toate balamalele? Pentru ce să dăm vagoane de bani la Comunitatea Europeană, iar noi să nu vedem nimic? Că sîntem o ţară bogată, ne-au furat toţi de-a lungul istoriei, iar acum vin şi ăştia cu Europa lor, singurul interes fiind să ne jupoaie, să ne transforme în sclavi, să ne dea ordine, să ne umilească, să aibă ei un cuvînt de spus în casa noastră.

Uităm totul cumplit de repede. Oameni serioşi, pînă mai ieri, care ne învăţau că Europa e singura şansă, vin acum la marele nostru televizor cu leduri şi spun că ei au zis, dintotdeauna, că Europa înseamnă sclavie. Îţi stă mintea-n loc, şi te ciupeşti, să verifici dacă nu cumva visezi. Vorbim despre manipulare, ca cei mai docţi dintre experţi, dar sîntem manipulaţi în cel mai ridicol mod cu putinţă. Pentru o găleată, un mic, o bere şi-o cîntare moca, votăm cu oricine de pe lumea asta, cu conştiinţa curată că noi sîntem poporul suveran. Şi, ca la meci, ne împărţim în două tabere şi-ncepem să ne porcăim. Iar ca meciul să aibă sare şi piper, după porcăială, vine stabilirea responsabilităţilor pentru catastrofa în care ne aflăm. Cine să fie de vină pentru dezastrul ăsta? Unii spun clar: băsiştii! Alţii zic la fel de limpede: useliştii! Iar meciul continuă, din ce în ce mai scump, din ce în ce mai urît, din ce în ce mai ridicol.

Vreme de mulţi ani, unul dintre sporturile favorite ale majorităţii cu griji europene de la noi a fost să-i acuze pe romi că ne fac o imagine proastă, peste tot pe lumea asta. Din cauza lor, lumea nu ne percepea, cică, la adevărata valoare. Iar ignorantul de Johnny Depp, în loc să citească Eminescu, ascultă manelele lui Guţă. Nu se mai putea aşa. Trebuia să arătăm lumii ce-aveam mai bun. Prin urmare, ne-am mobilizat exemplar, şi, de nişte săptămîni încoace, oferim lumii un spectacol autentic despre cum sîntem.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

cimpeanu caseta jpeg
Sorin Cîmpeanu a demisionat. Ministrul Educației a fost acuzat de plagiat
Sorin Cîmpeanu și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, la patru zile de la izbucnirea scandalului de plagiat. Fără a face referire la motivele demisiei, Cîmpeanu a publicat pe Facebook anunțul încetării mandatului său.
Recesiune euro FOTO Shutterstock jpg
Șeful Băncii Mondiale susține că o recesiune în Europa pare tot mai probabilă
Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a avertizat că ar putea dura câţiva ani până când producţia globală de energie se va diversifica, prelungindu-se riscul stagflaţiei.
Volodimir Zelenski la Izium FOTO Profimedia
Zelenski cere direct ajutorul liderilor occidentali împotriva Rusiei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic miercuri cu mai mulţi lideri străini.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.