Jandarmeriada

Publicat în Dilema Veche nr. 756 din 16-22 august 2018
Jandarmeriada jpeg

articolul de mai jos urmează să apară în ediţia nr. 756 de joi, 16 august 2018

Asem─ân─ârile dintre evenimentele din anii ÔÇÖ90 care au r─âmas ├«n istorie sub numele de mineriade ╚Öi ceea ce s-a ├«nt├«mplat la protestul de vineri, 10 august 2018, au fost deja mult vehiculate. Nu doar c─â unele imagini seam─ân─â teribil cu film─ârile f─âcute ├«n iunie 1990, dar ╚Öi reac╚Ťiile Puterii s├«nt izbitor de asem─ân─âtoare. E interesant cum acela╚Öi partid aflat la putere ╚Öi atunci, ╚Öi ast─âzi (chiar dac─â sub alt nume), a revenit parc─â de unde a plecat, ca ╚Öi cum n ar fi trecut peste el 28 de ani. ÔÇ×Golanii din pia╚Ť─âÔÇť, ÔÇ×lovitura de statÔÇť, ÔÇ×destabilizarea ordinii publiceÔÇť s├«nt formule de care se pare c─â s├«ntem sorti╚Ťi s─â nu sc─âp─âm. N ar fi mare surpriz─â dac─â ar ap─ârea ╚Öi dovezi privind organizarea unei provoc─âri ├«n Pia╚Ťa Victoriei, a╚Öa cum, la un moment dat, ├«n cazul Pie╚Ťei Universit─â╚Ťii au ap─ârut acele ├«nregistr─âri audio prin care ╚Öeful Poli╚Ťiei ÔÇô generalul Corneliu Diamandescu ÔÇô ├«i comunica ministrului de Interne Mihai Chi╚Ťac: ÔÇ×V─â rog s─â-l informa┼úi pe domnul pre┼čedinte. Ne d─âm foc la toate autobuzele. Asta a fost ├«n┼úelegerea. Rog s─â informa┼úi.ÔÇť Pre╚Öedintele era Ion Iliescu iar incendierea propriilor autobuze proba faptul c─â totul fusese pus la cale chiar de c─âtre for╚Ťele de ordine pentru a justifica reprimarea ulterioar─â a manifestan╚Ťilor.

├Än iunie 1990, Jandarmeria nu exista. Desfiin╚Ťat─â de regimul comunist, institu╚Ťia s-a re├«nfiin╚Ťat ├«n decembrie 1990. Am auzit comentatori spun├«nd c─â, prin ordinele date vineri, ╚Öefii acestei institu╚Ťii au reu╚Öit s─â p─âteze uniforma unei arme care ├«╚Öi c├«╚Ötigase respectul prin interven╚Ťiile sale anterioare ╚Öi prin prezen╚Ťa ├«n teatre de opera╚Ťiuni str─âine. Vom vorbi ╚Öi de ordinele date vineri, dar mai ├«nt├«i ar trebui poate s─â amintim c─â, din p─âcate, aceast─â uniform─â a fost p─âtat─â cam frecvent de la re├«nfiin╚Ťarea ei. Uneori au fost de vin─â ╚Öefii, alteori subordona╚Ťii. ┼×i treaba asta s a repetat sub guverne diferite.

O istorie nu prea glorioas─â

Prima ├«nt├«mplare a fost la mineriada din septembrie 1991, c├«nd ╚Öeful dispozitivului de jandarmi care ap─âra Parlamentul, un ofi╚Ťer pe nume Gheorghe Lupu, a dat ordin oamenilor s─âi s─â se dea la o parte, l─âs├«ndu-i pe minerii condu╚Öi de Miron Cozma s─â ocupe cl─âdirea Parlamentului din Dealul Mitropoliei. Numai interven╚Ťia salutar─â a lui Ion Ra╚Ťiu, care le-a spus ferm ╚Öi curajos c─â n-au ce c─âuta acolo, a salvat lucrurile. Urmarea acelei mineriade a fost, cum ╚Ötim, c─âderea Guvernului Roman.

Opt ani mai t├«rziu, jandarmii se f─âceau de r├«s ├«n celebra b─ât─âlie de la Coste╚Öti, ├«nvin╚Öi ╚Öi mul╚Ťi chiar lua╚Ťi ostatici de minerii condu╚Öi de acela╚Öi Miron Cozma. Culmea, ╚Öi jandarmii erau condu╚Öi de acela╚Öi ofi╚Ťer Lupu, devenit ├«ntre timp general. Jandarmii nu au folosit atunci nici m─âcar tunurile cu ap─â, ╚Öefii lor invoc├«nd conven╚Ťii interna╚Ťionale. Poate c─â o b─ât─âlie pierdut─â nu-╚Ťi dezonoreaz─â neap─ârat uniforma. Dar generalul jandarmilor a fost cercetat ulterior pentru neglijen┼ú─â ├«n serviciu, pentru c─â ┼či a abandonat hainele militare ┼či propriii solda┼úi. ├Änsu┼či pre╚Öedintele ╚Ť─ârii avea s─â afirme ulterior c─â interese oculte au f─âcut ca Justi┼úia s─â nu ajung─â la o solu┼úie fireasc─â ├«n cazul lui. Situa╚Ťia a fost salvat─â ├«n acele zile, cum poate unii ├«╚Öi mai amintesc, de premierul Radu Vasile la ├«nt├«lnirea cu liderii minerilor de la m─ân─âstirea Cozia, premierul av├«nd ├«ns─â ÔÇ×argumentulÔÇť tancurilor scoase din caz─ârmi, la ordinul pre╚Öedintelui Constantinescu. ├Än urma e╚Öecului opera╚Ťiunii de atunci a Jandarmeriei, ministrul de Interne Gavril Dejeu ╚Öi-a dat demisia. ├Än orice caz, se vede cum ├«n istoria recent─â, ca o ironie a sor╚Ťii, mai apar leg─âturi ├«ntre jandarmi ╚Öi mineriade.

Dac─â e s─â ne uit─âm ╚Öi la evenimente mai recente, descoperim cazul omor├«rii a doi protestatari albanezi din Kosovo, ├«n 2007, cu gloan╚Ťe de cauciuc trase direct ├«n cap dinspre deta╚Öamentul de jandarmi rom├óni care se aflau acolo sub mandat ONU de men╚Ťinere a p─âcii. Ancheta oficial─â a ONU a stabilit vinov─â╚Ťia celor din contingentul rom├ónesc f─âr─â ├«ns─â a putea depista persoanele respective. Contingentul a fost retras ├«n ╚Ťar─â ├«nainte de finalizarea anchetei.

La manifesta╚Ťiile din 2012, pro-Raed Arafat, care au degenerat ├«n violen╚Ťe, jandarmii ╚Öi-au f─âcut ├«n general datoria. Dar ╚Öi atunci au fost violen╚Ťe nejustificate ╚Öi bine mi-aduc aminte c─â atitudinea lor a fost mai degrab─â agresiv─â dec├«t protectiv─â la adresa tuturor celor care se aflau pe str─âzi ├«n acele momente. Cet─â╚Ťean pa╚Önic fiind, nu te sim╚Ťeai deloc ├«n siguran╚Ť─â ├«n apropierea lor.

Ce am v─âzut cu ochii mei

├Än fine, ajungem la momentul de vineri, 10 august 2018. ├Än acea sear─â am str─âb─âtut ├«n lung ╚Öi-n lat toate zonele Pie╚Ťei Victoriei. N-am de f─âcut vreo m─ârturie teribil─â de acolo, ci doar ni╚Öte simple observa╚Ťii. M-am apropiat rareori de cordonul de jandarmi, unde pluteau gaze lacrimogene. Pot spune c─â am v─âzut un incident dubios la un moment dat, ├«n care un individ a izbit de caldar├«m ni╚Öte pl─âci de asfalt sau ni╚Öte dale, ├«n ideea de a le rupe ├«n buc─â╚Ťi mai mici. Era cam pe unde se intersecteaz─â bulevardele Iancu de Hunedoara ╚Öi Lasc─âr Catargiu. Lumea a ├«nceput s─â strige la el, d├«ndu-se la o parte. Totul s-a petrecut foarte repede, omul disp─âr├«nd instantaneu cu pietre cu tot, de parc─â l-ar fi ├«nghi╚Ťit p─âm├«ntul. N am v─âzut alte provoc─âri directe la adresa jandarmilor (nu ├«nseamn─â c─â n-au fost) ├«n afar─â de aruncarea unor pet-uri cu ap─â din mul╚Ťime, ca reac╚Ťie la auzul exploziilor petardelor cu gaze lacrimogene. Iar aceste petarde sau grenade erau trase cu o frecven╚Ť─â stranie. Cam la c├«teva minute odat─â se auzeau una-dou─â asemenea explozii. Am comentat lucrul acesta ca sem─ân├«nd mai degrab─â cu un program prestabilit dec├«t cu o reac╚Ťie la ni╚Öte provoc─âri aleatorii. D─âdeau impresia c─â trebuia neap─ârat men╚Ťinut nivelul gazelor din pia╚Ť─â ╚Öi nivelul tensiunii. Dup─â fiecare asemenea explozie, oamenii din toate col╚Ťurile reac╚Ťionau instinctiv cu sloganul: ÔÇ×Nu plec─âm! Nu plec─âm!ÔÇť

Pe la ora 11, parc─â dup─â o pauz─â ceva mai lung─â de la ultimele explozii, am v─âzut un fel de trasoare ro╚Öii, ca ni╚Öte artificii care erau lansate ├«n sus ╚Öi c─âdeau ├«n mul╚Ťime. C├«nd ajungeau pe caldar├«m scoteau fum (mai v─âzusem ╚Öi ├«nainte, dar acum au fost mai multe ╚Öi unele au c─âzut ├«n apropierea mea). N-am auzit nici un fel de soma╚Ťie. De altfel, zgomotul provocat de scand─âri ╚Öi de vuvuzele era de nedescris. N-am ╚Ötiut c─â se preg─âtea un adev─ârat atac. Am v─âzut ├«ns─â cum, deodat─â, dinspre cordonul de jandarmi lumea o rupe la fug─â ├«n toate direc╚Ťiile. Am b─ânuit c─â e vorba de o ╚Öarj─â a scutierilor, pe care nu-i vedeam din locul unde eram. Nu ╚Ötiam ce o motivase, dar mi s-a p─ârut ceva extrem de periculos pentru c─â ├«n mul╚Ťimea aceea (de oameni obi╚Önui╚Ťi) se putea produce o busculad─â. Printr-o adev─ârat─â minune, lumea nu s-a c─âlcat ├«n picioare. Mi-am amintit, de pe vremea c├«nd traduceam ╚Ötiri interna╚Ťionale la BBC, c─â unele dintre cele mai ├«nfior─âtoare asemenea ╚Ötiri erau cele ├«n care ap─ârea cuv├«ntul stampede. Era vorba de busculade pe stadioane sau la manifesta╚Ťii de toate felurile c├«nd se crea panic─â, iar oamenii ├«ncercau brusc s─â fug─â ╚Öi se c─âlcau ├«n picioare. Se l─âsa de obicei cu multe zeci sau chiar sute de mor╚Ťi ╚Öi r─âni╚Ťi.

Amestecul dintre brutalitate și prostie

Am v─âzut ulterior imagini televizate cu ce s-a ├«nt├«mplat ├«n alte locuri ale Pie╚Ťei Victoriei. ╚śi am v─âzut ╚Öi afirma╚Ťiile f─âcute sub anonimat de un ofi╚Ťer al Jandarmeriei care spunea c─â acel ordin de atac a creat riscul unei busculade cu even-tuali mor╚Ťi ╚Öi r─âni╚Ťi, ceea ce mi-a confirmat temerile. Pe scurt, dincolo de spray-urile cu piper ╚Öi de gazele lacrimogene care au afectat nenum─âra╚Ťi protestatari nevinova╚Ťi, dincolo de bastoanele de cauciuc folosite ├«mpotriva unor tipi care ridicau m├«inile sus, dincolo de ╚Öuturile date unor persoane ├«ntinse pe jos, dincolo de folosirea tunurilor cu ap─â, dincolo de ╚Ťintirea direct─â ├«n corp cu cartu╚Öe de gaze, dincolo de agresarea (├«n ciuda tuturor regulilor interna╚Ťionale) unor jurnali╚Öti care filmau, dincolo de lovirea ╚Öi imobilizarea unor turi╚Öti israelieni afla╚Ťi ├«ntr-un taxi, dincolo de gazele ├«mpr─â╚Ötiate ├«n u╚Öa ambulan╚Ťei SMURD, dincolo de ├«njur─âturi, ac╚Ťiunea Jandarmeriei (o spun chiar speciali╚Öti din interior) a riscat s─â produc─â ni╚Öte consecin╚Ťe teribile legate de ├«nv─âlm─â╚Öeala mul╚Ťimii. Nu vreau s─â m─â g├«ndesc ce ar fi fost atunci. E un lucru mai pu╚Ťin comentat, dat fiind c─â n-a produs efecte, dar de o gravitate extrem─â. Se adaug─â, bine├«n╚Ťeles, abandonarea camarazilor ├«n m├«inile unor b─ât─âu╚Öi sau imbecilitatea de a ordona folosirea gazelor lacrimogene ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t s─â fie afecta╚Ťi chiar jandarmii. E clar c─â printre cei de acolo, comandan╚Ťi sau subordona╚Ťi, mul╚Ťi erau foarte prost sau foarte gre╚Öit instrui╚Ťi. Pe l├«ng─â reaua inten╚Ťie a unora a existat ╚Öi o incredibil─â doz─â de prostie. ╚śi mai stupid pare totul c├«nd te g├«nde╚Öti c─â e vorba de o institu╚Ťie ├«n care oamenii se ├«nscriu ├«n mod voluntar. Dup─â a╚Öa ceva e evident c─â e nevoie de o reformare din temelii a Jandarmeriei. Dar la fel de evident e c─â, deocamdat─â, nu are cine s─â fac─â asta. P─âcat de profesioni╚Ötii care, cu siguran╚Ť─â, ├«nc─â exist─â ├«n institu╚Ťie.

Foto: Eduard Enea

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.