Iubeşte şi du roabe

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Iubeşte şi du roabe jpeg

Vara asta am avut ocazia să lucrez pe șantier cu patru prieteni, un lucru bunicel în sine, poate printre cele mai bune din lume sau, ca să folosesc lauda supremă inventată cîndva de Heinrich Böll, avînd un grad ridicat de acceptabilitate. Un detaliu important e faptul că tot cu acești patru prieteni făcusem săpături, pe un sit arheologic aflat la numai 100 km distanță, acum 18 ani. Știu că 18 ani e puțin – cunosc adică prietenii de șantier care au durat mai bine de 50 de ani –, dar în liga mea înseamnă mult. Oricum, în materie de superglue, trecutul comun rămîne cel mai performant produs. Tehnologia evoluează și se va produce poate curînd și trecut comun de o jumătate de secol la preț de numai un deceniu. Deocamdată însă simt din plin că e un privilegiu ca, venind pe traiectorii destul de diferite, să ne fi adunat din nou pe un șantier. Că veni vorba, e un privilegiu românesc, un lucru bun născut din lucruri rele; pe alte meleaguri, foștii colegi de liceu și de facultate se împrăștie, chiar fără să plece din țară, de nu-i mai adună nimeni nicio­dată. E poate de mirare că atît de mulți din vechea noastră echipă am avut norocul să rămînem în arheologie, adică într-o profesie în care lucrurile se aranjează abia tîrziu și pentru prea puțini din cei care au început. (Eu, unul, pragmatic, m-am apucat de scris în paralel literatură, ca să am și o meserie stabilă, cu risc financiar zero.) Mi-ar plăcea să am la dispoziție o explicație rațională pentru care ne-am ținut de profesia asta în ciuda multor dezavantaje de parcurs, ca să pot dovedi că am avut o viziune, un plan logic. Explicația s-ar putea însă să fie faptul inavuabil că iubim arheologia.

Dar ce înseamnă pînă la urmă să fii adult și să iubești arheologia? Punem în geamurile camioanelor noastre postere cu T.E. Lawrence? Ne numim fiicele Andromaca și fiii Agamemnon, precum Schliemann? Avem un fel de oracole în care lipim poze cu piramide decupate din reviste? Exact. Învățați să recunoașteți din timp aceste simptome periculoase – de pildă, în vacanța asta, cînd n-ați putut face plajă în liniște sau deloc, pentru că un anumit membru al familiei calculează mereu cum să acopere maximum de ruine grecești fără nume pe zi. Dacă ai apucat să ajungi pe șantier, e tîrziu – patima e deja instalată. De pildă, vrei să începi lucrul cu cinci minute mai devreme, din pură nerăbdare. E o greșeală, un semn de amatorism, dar asta e, abia aștepți să vină dimineața. Îți dai seama cu rușine că ai stofă de stahanovist. Sau vorbești, după muncă, tot despre muncă: despre alte săpături, alți arheologi, despre muncitori și descoperiri și, inevitabil, despre arcanele birocratice ale meseriei. N-ai pe cine plictisi, pentru că toată lumea vrea să vorbească tot despre asta. Faptul că tu ești obsedat de meseria ta nu o face, bineînțeles, automat frumoasă, dar nu se poate spune că nu dă o măsură a angajamentului tău. Mai dau trei exemple elementare din care se vede că-ți pasă. Primul: faptul că poți să duci roabe sau să dai cu mătura, din proprie inițiativă și fără nici un resentiment, indiferent că ești cercetător științific sau conferențiar, doar pentru că e nevoie în clipa asta. (În treacăt fie zis, datul cu mătura în arheologie e o manevră subtilisimă, cu nimic gospodăresc în ea, despre care o să scriu mai pe larg. La roabă nu sînt șmecherii prea mari; dat fiind că e vorba de o pîrghie de gradul 2, trebuie împinsă încărcătura cît mai spre față, pentru că, aducînd centrul de greutate al roabei cu o palmă mai aproape de roată și deci scurtînd corespunzător brațul forței rezistente, vei duce o roabă de 75 kg ridicînd 25 kg, iar nu 35 kg). Al doilea: faptul că te bucuri cînd găsești „ceva“ – ceea ce nu se înțelege deloc de la sine. Nu numai din cauza rutinei, dar, pentru unii, un lucru bun nu e aducător de bucurie, ci doar o actualizare a frustrărilor. Or, dacă nu te bucuri, înseamnă că nu iubești. Și al treilea semn că-ți pasă, cel mai banal și cel mai important: încerci să faci treaba cît de bine se poate. Dacă nu iubești ceea ce faci, o simplă conștiință a datoriei nu te duce prea departe. Și nu mă refer la cum lucrezi cînd ești înconjurat de studenți sau la ce spui „în plen“. Fiecare gest al tău e atunci coregrafie, și declarațiile tale sînt numai bune de pus în aplicațiile pentru granturi. Dar vreau să știu ce faci cînd nu mai e nici un alt arheolog pe săpătură, doar tu, stors de vlagă și topit de căldură, și constați o mică, o extraordinar de mică neregulă, pe care ca s-o corectezi ar trebui să faci zece minute de efort care nu poate fi delegat, trebuie să te ocupi tu personal – deși ce mai contează?! Dar te ocupi. Pentru că atitudinea ta reală se vede abia în ceea ce faci cînd nu ai (sau nu știi că ai) public, cînd nu există control sau consecințe – ca lordul invocat de Erving Goffman, care cinează ca un aristocrat, cu toată eticheta, și atunci cînd e absolut singur. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: wikimedia commons, ruinele din Pompeii

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.