Istorie de Cr─âciun

Publicat în Dilema Veche nr. 101 din 22 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Era ├«n 1550, la Valladolid. ├Än vremea aceea, elitele europene se disputau pe tema s─âlbaticilor din lumea nou descoperit─â a Americii. Pe de o parte erau partizanii inegalit─â┼úii, reprezenta┼úi de eruditul filosof Gines de Sepulveda, de cealalt─â cei ai egalit─â┼úii, reprezenta┼úi de abatele dominican Bartolomeo de Las Casas. Dou─â viziuni la fel de venerabile, dar opuse ├«ncercau s─â-┼či impun─â punctul de vedere cu privire la natura ┼či soarta "indienilor". Iat─â povestea acestei dispute, relatat─â de Tzvetan Todorov: "Sepulveda se sprijinea ├«n argumenta┼úia sa pe o tradi┼úie ideologic─â, din care ├«┼či extrag argumentele ┼či ceilal┼úi ap─âr─âtori ai tezei inegalitariste. Dintre to┼úi ace┼čti autori s─â-l re┼úinem pe cel de la care aceast─â tez─â ├«┼či revendic─â - pe drept cuv├«nt - patronajul: Aristotel. Sepulveda a tradus Politica ├«n latine┼čte, el este unul dintre cei mai buni speciali┼čti ai timpului s─âu ├«n g├«ndirea aristotelic─â; or, nu Aristotel este cel care, ├«n chiar Politica sa, stabile┼čte celebra distinc┼úie ├«ntre cei care s-au n─âscut st─âp├«ni ┼či cei care s-au n─âscut sclavi? ┼ĄC├«nd oamenii difer─â ├«ntre ei a┼ča cum se deosebe┼čte sufletul de trup ┼či omul de brut─â (...), aceia s├«nt sclavi de la natur─â├é┬╗ (1254 b.). (...) Sepulveda crede c─â ierarhia, nu egalitatea, este starea natural─â a societ─â┼úii umane." Pus ├«n practic─â, acest principiu l-a f─âcut pe Ovideo, conchistador ┼či istoric al cuceririi Lumii Noi, s─â exclame: "Satan este acum expulzat din aceast─â insul─â ┼čspaniol─â┼ú; acum, c─â majoritatea indienilor a murit, influen┼úa sa a disp─ârut. (...) Cine va nega c─â folosirea prafului de pu┼čc─â ├«mpotriva p─âg├«nilor ├«nseamn─â s─â-I oferi lui Dumnezeu t─âm├«ie?". Acestei teze - ┼či practici - a inegalit─â┼úii i s-a opus la Valladolid ┼či ├«n ├«ntreaga sa via┼ú─â Bartolomeo de Las Casas. "Dac─â viziunea ierarhic─â a lui Sepulveda ar putea fi situat─â sub patronajul lui Aristotel, concep┼úia egalitarist─â a lui Las Casas merit─â s─â fie prezentat─â, cum se va ┼či ├«nt├«mpla ├«n epoc─â, ca provenind din ├«nv─â┼ú─âturile lui Isus Christos. Las Casas ├«nsu┼či spune, ├«n discursul s─âu de la Valladolid: ┼ĄAdio, Aristotel! Christos, ├«ntruparea adev─ârului etern, ne-a l─âsat urm─âtoarea porunc─â: ├Äl vei iubi pe aproapele t─âu ca pe tine ├«nsu┼úi├é┬╗. (...) Nu pentru c─â opozi┼úiile sau inegalit─â┼úile ar fi necunoscute cre┼čtinismului; dar opozi┼úia fundamental─â aici este cea dintre credincios ┼či necredincios, cre┼čtin ┼či necre┼čtin; or, oricine poate deveni cre┼čtin (...). Las Casas adopt─â deci aceast─â pozi┼úie ┼či ├«i d─â o expresie mai general─â, a┼čez├«nd astfel egalitatea la baza oric─ârei politici umane." Luat ├«n sine, textul lui Las Casas poate p─ârea astfel de o surprinz─âtoare modernitate. Luat ├«n context, el nu este ├«ns─â dec├«t un pas - de loc neglijabil, ce-i drept - pe aceast─â cale. C─âci "drepturile omului", a┼ča cum le vede aici cre┼čtinul Las Casas, s├«nt drepturile tuturor oamenilor de a deveni cre┼čtini, adic─â, ├«n ultim─â instan┼ú─â, ca noi. "Religia noastr─â cre┼čtin─â convine ├«n mod egal tuturor na┼úiunilor din lume ┼či ea este deschis─â tuturor, la fel" - consider─â Las Casas. Este ceea ce, tot pe urmele lui Todorov, putem considera varianta asimila┼úionist─â a egalitarismului: s├«ntem egali deoarece ┼či tu po┼úi deveni ca mine! Ceea ce va ┼či ├«ncerca s─â fac─â Las Casas, convertind "cu bl├«nde┼úe" la cre┼čtinism popula┼úiile cucerite ┼či recomand├«nd ├«n repetate r├«nduri ├«nlocuirea solda┼úilor cu oamenii bisericii, ├«n vederea realiz─ârii eficiente a coloniz─ârii. Urm─âtoarea relatare referitoare la masacrul de la Caonao ne scoate ├«ns─â ├«n eviden┼ú─â ┼či latura derizorie a acestei "asimil─âri": "Atunci, t├«n─ârul indian fiind dobor├«t, un spaniol care se afla ├«n apropiere scoate un iatagan mare, un soi de sabie scurt─â, ┼či-i aplic─â, ca pentru a se amuza, o lovitur─â de la coaste p├«n─â la ┼čold, sco┼ú├«ndu-i la iveal─â m─âruntaiele. Nefericitul indian ├«┼či apuc─â intestinele cu m├«na ┼či iese ├«n fug─â din cas─â; ├«l ├«nt├«lne┼čte pe abate [Las Casas], care, recunosc├«ndu-l, ├«i vorbe┼čte numaidec├«t despre cele ale credin┼úei [├«n ce limb─â? - se ├«ntreab─â Todorov] at├«t c├«t ├«i permitea circumstan┼úa ├«nsp─âim├«nt─âtoare, f─âc├«ndu-l s─â ├«n┼úeleag─â c─â, dac─â voia s─â fie botezat, avea s─â mearg─â ├«n ceruri ┼či s─â tr─âiasc─â l├«ng─â Dumnezeu. Nenorocitul, pl├«ng├«nd ┼či url├«ndu-┼či durerea ca ┼či cum ar fi fost mistuit de fl─âc─âri, r─âspunde c─â dorea tare mult; atunci, abatele l-a botezat ┼či indianul pe loc a murit, pr─âbu┼čindu-se la p─âm├«nt." La vremea sa, Las Casas era con┼čtient ┼či el de limitele acestei practici a botezului ┼či, mai larg, ale "salv─ârii" indienilor pe calea cre┼čtin─â. Peste ani, c─âtre sf├«r┼čitul vie┼úii sale, el ├«┼či va schimba pozi┼úia, teoretiz├«nd o alt─â form─â, fundamental nou─â, de iubire pentru cel─âlalt: "...o iubire care nu mai este asimila┼úionist─â, ci oarecum distributiv─â: fiecare ├«┼či are propriile valori; (...) Nu mai exist─â un Dumnezeu adev─ârat (al nostru), ci doar coexisten┼úa tuturor universaliilor posibile". Altfel spus, fiecare este ├«ndrept─â┼úit la propriul s─âu punct de vedere, c─âci divinitatea este universal─â ┼či nu modul de a te apropia de Dumnezeu. Todorov nume┼čte aceast─â viziune perspectivism. De aici p├«n─â la antropologie nu mai s├«nt dec├«t... c├«teva secole. Istoria nu se repet─â niciodat─â, de fapt, dar c├«teodat─â ne ofer─â pilduitoare analogii. Probabil c─â ├«n disputele de ast─âzi referitoare la "noii s─âlbatici", l-am plasa pe aristotelicianul Sepulveda ├«n r├«ndurile dreptei conservatoare, iar preotul dominican Las Casas, din ultima sa faz─â, ar fi un... multiculturalist cam st├«ngist. ├Än ceea ce ├«i prive┼čte pe Carol Quintul ┼či papa Paul al III-lea, care au consfin┼úit ├«n scris c─â "indienii s├«nt ┼či ei oameni cu adev─ârat" ┼či, ca atare, au drepturi egale cu cele ale tuturor celorlal┼úi oameni, ace┼čtia ar putea fi considera┼úi ca "political correct", pu┼úin cam ipocri┼úi, c─âci punerea ├«n practic─â a acestor precepte a mai ├«nt├«rziat c├«teva secole. Civiliza┼úia european─â s-a construit ├«ns─â prin victoria anevoioas─â ┼či mereu reiterat─â a viziunii lui Las Casas - chiar dac─â o lung─â vreme "civiliza┼úia" ├«ns─â┼či a luat locul cre┼čtinismului, dict├«nd propriile sale forme de asimila┼úionism: nu se mai punea problema s─â-l cre┼čtin─âm pe Cel─âlalt, ci s─â-l civiliz─âm. Perspectivismul a revenit ├«ns─â ┼či ├«n acest caz. A lucrat oare Europa, ├«n acest fel, la propria sa pierzanie, a renun┼úat oare cre┼čtinismul, prin vocea t├«rzie a p─ârintelui Las Casas, la voca┼úia sa universal─â? ├Än umilin┼úa mea de antropolog care nu poate cuprinde cu mintea sa ├«ntreaga idee de Dumnezeu, ┼čtiu ├«ns─â c─â iubirea aproapelui ├«mi ocup─â ├«ntreaga via┼ú─â. ┼×i nu cred c─â acest principiu poate fi considerat vreodat─â contrar sau ├«n opozi┼úie cu civiliza┼úia, orice am ├«n┼úelege prin aceasta. Cr─âciun luminat!

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.