IQ în devenire

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
IQ în devenire jpeg

M-a abordat alaltăieri, foarte incisiv, colegul meu fonetician Costache Terfelaș (căruia noi obișnuim să-i „franțuzim“ numele, de dragul rimei, pronunțîndu-l Costaș Terfelaș). „Nu sînt deloc de acord cu ipoteza dumitale, domnule coleg“ – mi-a spus destul de răstit profesorul –, „că universitarii se tîmpesc în jurul vîrstei de cincizeci de ani!“ „Vai“, m-am dezvinovățit eu imediat, cu teatrală consternare, „dar nu am afirmat niciodată așa ceva, domnule Terfelaș!“ Am vrut să adaug: „Dimpotrivă, cred că mulți universitari sînt tîmpiți din născare, nici vorbă să devină, la un moment dat, astfel!“ Replica mi-a înghețat însă pe scoarța cerebrală. Am sesizat, în expresia severă a lui Costache, faptul că nu era locul și timpul pentru poante slabiste. M-am limitat, prin urmare, la benigna deculpabilizare generică. „Lasă, lasă!“, a continuat, cu ton ridicat, foneticianul. „Ți-am citit sistematic articolele și pretutindeni am dat peste profesori imbecilizați sau loviți de-a dreptul de demență, care au un numitor comun absolut fatal: provin din generația ta, au carevasăzică în jur cincizeci de ani. De aceea, intenționez să-ți furnizez acum, aici, o surpriză imensă…“ „Moi-même!“, a adăugat Terfelaș sonor, după o pauză de suspans. „Eu însumi, stimabile! Tocmai am împlinit șaizeci de ani și vreau să-ți comunic detaliul – sper dătător de meditațiuni autopunitive! – că acest deceniu din existența mea, dintre cincizeci și șaizeci de ani, a fost singurul valid intelectual. Ce spun eu valid? Sclipitor cu adevărat, genial, senzațional, măreț. E intervalul în care intelectul meu s-a trezit, miraculos, la viață. Înainte am fost ce sugerezi dumneata că ar fi, ar deveni, universitarii atunci cînd ating jumătatea de secol: stupid, tembel chiar, senil, obtuz, placid, slăninos, ceea ce americanii numesc slow, întîrziat, defazat, idiot, prostănac, bovin, ovin, cabalin, maimuțin…“

Văzînd că o ia la vale cu epitetele, l-am întrerupt: „Înțeleg, înțeleg, dom’ profesor! Este fabulos ce-mi ziceți! Nu pot totuși să cred că un savant de talia dumneavoastră a fost cîndva… maimuțin.“ Cu voce îmblînzită și ochi apoși, Costache/Costaș a continuat: „Ba da, ba da, dragul meu! Nu am fost doar maimuțin, ci, indubitabil, cretin. Încă din copilărie, cînd nu pricepeam nimic din ce se întîmpla în jurul meu. Aveam și o față rotundă, cu ochi mici, înfundați bestial sub fruntea strîmtă (am tresărit: exact așa arată distinsul fonetician în prezent – mă aflam în fața celui mai fidel autoportret făcut de cineva vreodată!), care nu mă avantaja defel. Toți, inclusiv părinții, mă strigau Bolfeul (aici, eu, Codrinul infantil, aș fi avut o corecție, în cazul nefericit în care aș fi copilărit cu tînărul Terfelaș Costaș, insistînd feroce să fie apelat Bolfaș!). Un mameluc de la altă scară îmi și cînta, din cînd în cînd, Bolfaș-Terfelaș, ai o meclă ca un caș (am tresărit din nou violent și mi-am ordonat, ca atare, să nu mai gîndesc nimic pe fondul confesiunii bietului Costache!). Ce mai, am suferit enorm! Noroc că nu-mi prea dădeam seama, într-atît eram de dobitoc. În cea mai mare parte a situațiilor, bănuiam că sînt interesant, că reprezint centrul atenției și că de aia fac toți glume cu și despre mine. Numai la ora de sport realizam că era ceva în neregulă. Cînd proful ne dădea mingea să jucăm fotbal și apoi o ștergea de pe teren, lăsîndu-ne de izbeliște, se auzea un răget animalic de la liderul clasei – Pentru numele lui Dumnezeu, haideți mai întîi să terfelim Terfeleul! În cîteva secunde ajungeam în containerul de gunoi, de unde nu mai puteam ieși decît cu ajutorul femeilor de serviciu miloase. Așa au trecut anii. Am luat toate examenele strălucit, deși nicio-dată nu am înțeles, la nici o materie, subiectele pe care le tratam. Învățam pe dinafară și reproduceam date mecanic.“

„Adică“, l-am oprit rîzînd, „ați ajuns profesor, cu cărți și articole publicate, doar reproducînd lucruri pe care nu le pricepeați?“ „Da, da“, a răspuns Terfelaș solemn. „Iată explicația autocaracterizării mele drept maimuțin! Am fost o maimuță mimetică, un papagal, la examene, la cursuri și în cărți. Pîcla de pe creier mă făcea impermeabil la orice hermeneutică, la orice exercițiu comprehensiv. Imitația a constituit deci un gest de supraviețuire intelectuală. „Bine“, am revenit intrigat, „și ce s-a întîmplat cînd ați împlinit cincizeci de ani?“ „M-am deșteptat! Mi-a explodat, pur și simplu, IQ-ul! Am priceput, în sfîrșit, teorema lui Pitagora, legea lui Arhimede, thymos-ul lui Socrate, das Ding an sich-ul lui Kant, propria mea disciplină – Fonetica –, totul, totul!… Am trăit clipa devenirii mele intelectuale, a nașterii creierului meu!“ „OK“, am comentat descumpănit, „înseamnă că, în acest deceniu, ați elaborat veritabile capodopere științifice…“ „Oh, nu!“, s-a apărat Terfelaș. „Nu am mai făcut nimic! Mi-am contemplat inteligența. M-am minunat, extatic, de frumusețea ei. Nu am mai avut ceva de spus lumii, odată ce am înțeles-o!“ 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa-cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Soldati rusi la granita dintre Transnistria si Republica Moldova FOTO EPA EFE jpg
Scenariu halucinant al propagandei ruse: România și Rep. Moldova ar urma să deschidă un nou front
Pe pagina de Telegram War Gonzo, proiectul la care lucrează și bloggerul rus Semyon Pegov, scrie că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pregătește mobilizarea militară, pentru a deschide un front suplimentar pentru Rusia împreună cu trupele române.
Ligia Deca, noul ministru al Educației. Ce ar trebui să facă
O felicităm pe dna Ligia Deca pentru funcția importantă pe care o va deține. Să-i acordăm prezumția de bune intenții și de reușită in misiunea grea de modernizare a Educației.
Zeci de percheziții și rețineri în Vurpăr Sibiu în urma unui scandal cu răngi și topoare Foto captură video jpg
10 persoane reținute în urma unui uriaș scandal, cu răngi și topoare, în județul Sibiu VIDEO
O acțiune în forță a Poliției Județene Sibiu a fost declanșată luni dimineața, 3 octombrie, în urma unui scandal de amploare, cu răngi și topoare, care a avut loc în luna septembrie, în comuna Vurpăr.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia