Inversosimilele aventuri ale locatarului din Loch Ness

VIII) Mizantropia este cînd cîte-un om ca noi începe să deteste tot omenescul soi, căruia nu-i suportă odoarea, cînd, în lift, acesta se transportă cu dînsul... Pentru Swift, ăl cam de-un neam cu Fiara, puţea tot omul, vai, într-astfel că,-n afara mirosului de cai, nu-l suporta pe-acela al semenului său, - duhnindu-i chiar şi Stella, chiar şi Vanessa, rău, pe lîngă nişte iepe de-aievea,-n trap întins... Mizantropia-ncepe cu-aproapele,-acest ins fi’nd cel mai greu, în rîndul făpturii, de iubit, - că, de-ar fi după gîndul nostru,-ar crăpa subit.