Inundaţiile din spatele blocului

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

La doar un cincinal de la marile inunda┼úii din 1970 (c├«nd peste un milion de hectare fuseser─â acoperite de ape), r├«urile s-au revoltat din nou. Era ├«n prim─âvara anului 1975, c├«nd, prin mai toat─â ┼úara, de la Satu Mare ┼či p├«n─â la Insula Mare a Br─âilei, apele ┼či-au ie┼čit din matc─â provoc├«nd dezastre. De┼či p─ârea doar un mizer ┼či supus canal de scurgere al Bucure┼čtiului, D├«mbovi┼úa d─âdea ┼či ea semne de r─âscoal─â la Ciurel ┼či la Podul Hasdeu. Bucure┼čtiul era ap─ârat cu saci de nisip.

Zile ├«n ┼čir, ploaia nu contenise. La noi, ├«n spatele blocului, acolo unde erau leag─ânele, se f─âcuse o balt─â. Avea cam o sut─â de metri lungime ┼či vreo 30 l─â┼úime. ├Än mijlocul ei se ├«n─âl┼úa toboganul cu tabla lui ruginit─â, acela pe care, cu o var─â ├«nainte, ├«n zburd─âlnicia noastr─â de copii, ├«l m├«njiser─âm cu rahat de c├«ine, uit├«ndu-ne apoi amuza┼úi cum o mam─â ├«┼či ajuta odrasla de c├«┼úiva ani┼čori s─â se dea pe el. Leag─ânele de fier care, ironia sor┼úii, aveau form─â de b─ârci, se ├«n┼úepeniser─â ├«n pozi┼úii nefire┼čti, pe jum─âtate scufundate ├«n balt─â.

Vali, care era pu┼úin mai mare, a descoperit prin apropiere ni┼čte buc─â┼úi lungi de placaj de culoare grena, ranforsate cu lemn, din acelea care se foloseau la schele sau la cofraje pentru ciment. Se g├«ndise c─â le putem utiliza drept ambarca┼úiuni. O plac─â putea ┼úine vreo doi sau chiar trei copii. ├Än lips─â de v├«sle puteam folosi ni┼čte be┼úe mai lungi cu care s─â ├«mpingem ├«n fundul b─âl┼úii pentru a mi┼čca ambarca┼úiunile. Vali ne-a explicat c─â la fel se deplaseaz─â ┼či gondolierii vene┼úieni, dar nu prea ├«n┼úelegeam noi cine s├«nt ─âia

Placajele erau ├«ns─â instabile ┼či era foarte greu s─â te sui pe ele f─âr─â s─â le r─âstorni. Totu┼či, dup─â mai multe antrenamente, cu pre┼úul ud─ârii hainelor, am c─âp─âtat ceva dexteritate. Ne urcam c├«te doi pe un placaj, unul ┼úinea b─â┼úul cu care ├«mpingea ┼či conducea, cel─âlalt st─âtea ├«n fa┼ú─â, cu fundul pe placaj, de veghe s─â nu apar─â vreun obstacol. Dup─â multe discu┼úii despre cine dintre cei doi e mai important, am reu┼čit s─â punem ├«n mi┼čcare chiar trei ambarca┼úiuni deodat─â, moment ├«n care imagina┼úia noastr─â ┼či-a dat fr├«u liber. Unii erau pira┼úi, al┼úii ÔÇô a┼ča cum ne sugerase tot Vali ÔÇô negustori de mirodenii (ni le ├«nchipuiam ca pe un fel de m─ârgele), care veneau din India. Grasu s-a dus acas─â ┼či ┼či-a luat pu┼čca lui de plastic. Iulic─â avea o sabie din Polonia, de care era foarte m├«ndru, ┼či o agita ├«ntruna deasupra capului. Toboganul devenise un far, iar leag─ânele ├«n form─â de b─ârci erau de fapt un port atacat ┼či distrus de pira┼úi, ├«n care ┼či noi uneori ne puteam trage sufletul, ancor├«nd ambarca┼úiunile de barele de fier.

Seara, spre uimirea p─ârin┼úilor, cu to┼úii aveam hainele ude. Ne schimbau ┼či ne ┼čtergeau, ├«n timp ce la telejurnal rulau imagini cu Ceau┼čescu ├«nc─âl┼úat cu cizme ┼či cu o ┼čapc─â pe cap, care nu mai prididea cu vizitele ┼či cu trasarea de sarcini prin localit─â┼úile calamitate. Umbla cu IMS-ul prin b─âl┼úi, aclamat de-o parte ┼či de alta de cet─â┼úeni care st─âteau cu picioarele ├«n ap─â. A doua zi, c├«┼úiva dintre noi au fost opri┼úi de p─ârin┼úi s─â se mai joace ├«n acea balt─â. Vali devenise cel mai destoinic c├«rmaci ┼či v├«sla┼č. A reu┼čit s─â manevreze ÔÇ×barcaÔÇť ├«n care eram, a┼ča ├«nc├«t s─â loveasc─â o alt─â ÔÇ×barc─âÔÇť din lateral ┼či s-o r─âstoarne.

Rezultatul a fost c─â, ├«n cea de-a treia zi, al┼úi doi copii (cei r─âsturna┼úi) erau consemna┼úi ├«n case. Probabil c─â ajunseser─â prea uzi ├«n fa┼úa p─ârin┼úilor. R─âm─âsesem doar eu cu Vali. Eram st─âp├«nii b─âl┼úii. El comandant, eu secund, ├«ntr-o a treia zi de maxim─â fericire. Doar aveam parte de o joac─â extrardinar─â, navigam la c├«┼úiva pa┼či de cas─â cu ambarca┼úiuni construite de noi ┼či pentru care nu ne trebuia buletin, a┼ča cum se cerea c├«nd voiai s─â te plimbi cu barca pe lacurile bucure┼čtene. Sim┼úeam totu┼či c─â e ceva ├«n neregul─â. ┼×tiam c─â p─ârin┼úii n-ar fi fost de acord s─â ne vad─â ├«n balta aceea. G├«ndeam c─â nici o fericire prea mare nu e ├«ng─âduit─â unui copil.

Aveam ├«ncredere deplin─â ├«n Vali ┼či credeam c─â, av├«ndu-l la comanda cofrajului, nu se putea ├«nt├«mpla nimic. ┼×i totu┼či... la o manevr─â prea brusc─â ne-am r─âsturnat. Dar, n-avea nimic, urma s─â ne mai juc─âm ceva vreme p├«n─â c├«nd ne-am fi uscat ┼či abia apoi s─â mergem acas─â. Numai c─â spre sear─â s-a petrecut ┼či o a doua r─âsturnare, tot din cauza lui Vali, care ┼či-a pierdut atunci creditul de navigator infailibil. Eram flea┼čc─â ┼či miroseam a n─âmol. Vali umbla cu picioarele prin balt─â ca un cocost├«rc. A fost amuzant, p├«n─â c├«nd s-a ├«n┼úepat ├«ntr-un cui.

Acas─â am m├«ncat o papar─â zdrav─ân─â. ├Än urm─âtoarele zile mi s-a interzis cu des─âv├«r┼čire s─â m─â mai joc acolo. De altfel, balta sc─âzuse ┼či ├«ncepuse s─â miroas─â tot mai ur├«t. Pe suprafa┼úa ei plutea o pisic─â umflat─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost m├ózg─âlit─â cu mesaje de ur─â ┼či amenin┼úare VIDEO
O gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost vandalizat─â. Autorii distrugerilor au l─âsat mesaje de amenin┼úare ┼či de ur─â pe fa┼úada cl─âdirii.
image
Un general rus obez ┼či retras din activitate, trimis s─â lupte ├«n r─âzboiul din Ucraina: ÔÇ×Nimeni nu-i poate refuza supunereaÔÇŁ
Un general rus pensionat ┼či obez, a fost trimis de Vladimir Putin s─â lupte ├«n prima linie ├«n r─âzboiul din Ucraina care se desf─â┼čoar─â mai ales ├«n partea de est a ┼ú─ârii. Decizia vine ├«n contextul ├«n care armata rus─â pierde tot mai mul┼úi militari de rang ├«nalt pe c├ómpul de lupt─â.
image
ÔÇ×QÔÇŁ, internautul de la care a pornit mi┼čcarea QAnon, a revenit pe forumurile web dup─â 2 ani de pauz─â:┬áÔÇ×S─â juc─âm ├«nc─â o dat─â?ÔÇŁ
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de ÔÇ×QÔÇŁ al forumurilor 4chan ┼či 8kun, personaj ale c─ârui anun┼úuri criptice au dat na┼čtere teoriei conspira┼úiei fasciste pro-Trump cunoscut─â drept QAnon, ┼či-a reluat post─ârile dup─â o pauz─â de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.