Internaţionalizare

Publicat în Dilema Veche nr. 665 din 17-23 noiembrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

E, fără doar și poate, cel mai vehiculat slogan în învățămîntul superior și în cercetarea științifică în zilele noastre. Și, cum era de așteptat, e un slogan care s-a internaționalizat și se internaționalizează cu repeziciune. Îl regăsim și la casele cele mari. A­cum cîțiva ani, de pildă, britanicii și au suit atît de sus taxele de studii în universitățile lor de top, încît s-au trezit în primejdie să nu mai poată recruta suficienți studenți dintre conaționali. Soluția? Internaționalizarea, de bună seamă. Lărgim ariile de recrutare, lărgim și porțile de intrare pentru cei dispuși să și lărgească, la rîndul lor, băierile pungii. Consecințele n-au întîrziat să se facă simțite.

La noi, sloganul s-a altoit, la fel de pre­vizibil, peste frustrările și complexele autohtone de nație urgisită. In­ter­na­țio­na­li­zarea nu mai e doar un deziderat ale cărui ținte concrete sau mijloace de realizare pot face obiectul reflecției critice, ci a devenit, cum se spune, un must sau, cum se spunea în jargonul interbelic, o „chemare a vremii“. N-o auzi, n-o asculți, vei înceta să exiști. Paradoxal, încărcătura doctrinară a internaționalizării capătă nu o dată coloratură patriotardă: e o datorie obștească să luptăm pentru a aduce România „în rîndul lumii“. Dar nu despre retorica acestui slogan aș vrea să vorbesc, ci despre efectele lui nemijlocite în studiile universitare și în cercetare.

Mă mărginesc deocamdată la cea din urmă. Vrem politici publice care să impulsioneze modestele noastre realizări științifice – evident, fără cheltuieli suplimentare. Să vedem, adică, cum facem ca banul public să ajungă pe cît posibil unde trebuie, unde există șanse de a fi fructificat și unde va da randament: competiție la intrare, evaluarea rezultatelor la ieșire. În ambele, internaționalizarea e elementul-cheie. Pentru evaluarea proiectelor aflate în competiție ne trebuie musai experți de peste hotare, chiar dacă, pentru unele domenii, precum cel căruia îi aparțin, al studiilor de literatură română, cerința asta e oarecum ciudată. Ideea nu e neapărat că experții „lor“ sînt „mai experți“ decît „ai noștri“, ci că, fiind mai puțin conectați la breaslă, au șanse mai mari de imparțialitate. Fie și a­șa. Deși mie sintagma de „expert străin“ continuă să îmi sune bizar, cu atît mai bizar cu cît acesta funcționează, în România, pe cu totul alte tarife decît cele autohtone, că, deh, trebuie să ne aliniem la standardele internaționale, altminteri nu vom fi atractivi!

Piesa de bază a dosarului depus, CV-ul conducătorului de proiect, e judecată după criterii al căror corolar este, iarăși, direct sau indirect, internaționalizarea. Pe scurt, nu e luat în calcul ce ai publicat – oricum, evaluatorii n-ar avea vreme să citească totul, nici măcar în diagonală, pentru fiecare concurent și, chiar dacă ar face-o, opinia lor rămîne, inevitabil, subiectivă. Contează, în schimb, unde ai publicat – în ce reviste de specialitate, la ce e­dituri – și de cîte ori ai fost citat, tot așa, în publicații „acreditate“. Judecătorul suprem îl constituie diverse organisme internaționale, care dau – uneori mai și iau – gir de încredere publicațiilor sau editurilor cu profil științific sau care inventariază și sortează repertoriul colosal al citărilor pentru a măsura în final „impactul“ unui text în comunitatea științifică respectivă.

Dau dreptate celor care, întru apărarea sistemului, îi recunosc cu franchețe hibele de moment, dar îl consideră perfectibil și, în principiu, corect. Că bazele de date pe care le luăm ca punct de referință sînt work in progress cu, încă, multe lacune și dezechilibre, dar că își îmbunătățesc continuu instrumentele și își lărgesc aria de investigare, este incontestabil. Eu mă împac mai greu cu însăși definiția noțiunii de „impact“.

Cunoașterea nu are granițe. Perfect adevărat. Impactul ei însă are. Exemplele filologice răsar fără să fie mult așteptate. Apariția Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic, faimosul DOOM, a venit ca un tsunami peste comunitatea vorbitorilor de română, chiar dacă pentru nevorbitori n-are nici un chichirez să te întrebi dacă e bine să scrii „nici o“ sau „nicio“. O „relectură“ a unui scriitor român – un, să zicem, Bacovia, sau Blaga, sau Blecher, sau Brumaru, sau Beniuc (de se va întîmpla) – poate stîrni ample controverse interne și o apatie pe măsură peste hotare. Discipline umaniste precum filologia sau istoria își au polii lor de interes înrădăcinați în diversitatea culturală pe care o tot preaslăvim în jargonul politic al contemporaneității, dar, atunci cînd vine vorba de „știință“, o dăm uitării. Ce-ați zice însă despre o cercetare solidă a ecosistemului Deltei Dunării? Dar despre un studiu temeinic, pluridisciplinar, privind dinamica orașului în care trăiesc de aproape 60 de ani, contemplîndu-i tribulațiile nevrotice?

Îmi aduc aminte cum, la un moment dat, pentru a face cît de cît dreptate și celor din domeniile umaniste, care publică mai degrabă cărți decît articole științifice, neavînd de altfel la dispoziție decît o rețea de periodice de interes local, Consiliul Național al Cercetării Științifice le-a pus acestora la dispoziție așa-numita „rută alternativă“, prin care trebuia să dovedești cîte exemplare din cărțile pe care le-ai produs se află… în bibliotecile universitare din străinătate. Îmi povestea cineva cum a dat peste un dosar în care, după cifra cu pricina, candidatul insera o observație parantetică, cum că s-ar putea să nu fi fost deja incluse peste tot în cataloagele bibliotecilor, dat fiind că abia le expediase prin poștă. E și asta o formă de internaționalizare. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

mihai bendeac
Culisele plecării lui Mihai Bendeac de la Antena 1. Actorul este la al doilea scandal cu postul TV
Mihai Bendeac a părăsit emisiunea „iUmor“ după 13 sezoane în care a făcut parte din juriu. Actorul a plecat și de la postul Antena 1, în urma unui conflict cu colegii din echipa de producție. Lucrurile nu sunt definitiv tranșate.
Imagine din Irpin - razboi Ucraina FOTO AFP
Ambasador rus în SUA: „Noul pachet de ajutor militar pentru Ucraina creşte riscul unei confruntări cu Occidentul“
Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident.
comisia europeana
Românii care vând sau cumpără bunuri rusești riscă amenzi de până la 30.000 de lei
Românii care vând sau cumpără bunuri rusești, chiar dacă acestea sunt aduse dintr-un alt stat decât Rusia, iar bunurile sunt supuse sancțiunilor UE, riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.