Instanţa sforăia

Publicat în Dilema Veche nr. 450 din 27 septembrie - 3 octombrie 2012
Marea de altădată jpeg

Astăzi, Curtea Constituţională se află în luminile rampei. Deciziile ei sînt întoarse pe toate feţele şi comentate, la fel ca şi biografiile sau opiniile celor nouă judecători ai săi. Ba, chiar, aceştia au început să facă „dezvăluiri“ în presă, din culisele instituţiei. Fac parte dintre cei care cred că există instituţii pe care un jurnalist nu trebuie să le defăimeze în principiu. Există instituţii indispensabile statului de drept, democraţiei şi, în general, unei societăţii civilizate. Bunăoară, Parlamentul sau, de ce nu, Biserica. Unul îi reprezintă pe cetăţeni şi e instituţia centrală a unei democraţii, din cealaltă fac parte toţi cei „îmbisericiţi“, adică botezaţi. E dreptul, dacă nu chiar obligaţia, unui jurnalist să-i critice pe parlamentarii sau chiar pe preoţii care nu-şi fac datoria aşa cum se cuvine. Se poate pune în discuţie chiar reformarea unor asemenea instituţii. Însă pentru că o eventuală desfiinţare e de neconceput (ar fi un dezastru inimaginabil), cred că nimeni nu ar trebui să „lucreze“ împotriva lor, ca instituţii, nici măcar dacă la un moment dat are dovezi că toţi oamenii care, temporar, le servesc ar fi infractori. Nefiind poate chiar la fel de importantă ca Parlamentul, ca să nu mai vorbim de Biserică, Curtea Constituţională face parte dintre instituţiile fără de care un stat de drept nu prea poate funcţiona. Deci, nici ea nu ar trebui subminată în principiu, ca instituţie. Acestea fiind zise, am să relatez totuşi o întîmplare de la Curtea Constituţională, fără să vreau să o defăimez ca instituţie sau să interferez cumva cu discuţiile politice actuale din jurul ei.

Era prin iarnă, acum mai bine de zece ani. Asociaţia Naţională a Investitorilor FNI (mai pe scurt – păgubiţii FNI) se afla în plină luptă pentru recuperarea banilor dispăruţi în mecanismul conceput de SOV. Lupta se dădea prin mitinguri şi procese iar, la un moment dat, procesele ajunseseră şi la Curtea Constituţională. Avocaţii păgubiţilor ridicaseră cîteva aşa-numite excepţii de neconstituţionalitate, care trebuiau judecate de această curte. În sala de judecată, în aripa dinspre sud a Casei Poporului, au intrat vreo 40 de reprezentanţi ai păgubiţilor, însoţiţi de cîţiva ziarişti şi cameramani. Acestora li s-a atras atenţia că n-au voie să filmeze sau să fotografieze în timpul procesului. Cînd au apărut magistraţii, în complet de şapte plus procurorul de şedinţă şi un magistrat asistent, toţi în robe roşii cu lavaliere albe, lumea s-a ridicat în picioare. Judecătorii şi-au luat locurile pe jilţurile din lemn sculptat tapiţate cu pluş grena, formînd un prezidiu solemn. Nu mai asistasem la un proces aşa impunător. După cîteva formalităţi de început, avocata păgubiţilor, Ana Diculescu Şova, distinsa mamă (vitregă) a actualului parlamentar PSD Dan Şova, a mers la bară, în faţa judecătorilor, şi şi-a început pledoaria. Din cîte îmi aduc aminte, a bătut monedă pe faptul că CEC-ul, instituţie de stat, garantase prin contract depunerile la FNI, iar după falimentul FNI, păgubiţii nu primiseră nimic înapoi de la CEC. Pe măsură ce se desfăşura în faţa celor şapte judecători, discursul ei devenea tot mai aprins, tot mai plin de patos, tot mai convingător. Clienţii ei din sală, păgubiţii, păreau din ce în ce mai impresionaţi. Nu la fel se arătau însă şi judecătorii. Unul dintre ei, cu păr alb şi o guşă groasă care-i unea pe dedesubt fălcile rotunde, a prins a moţăi cu bărbia în piept, în ciuda electrizantei pledoarii care se desfăşura la nici trei metri în faţa lui. Era un moment uşor kafkian. Doar că profesia de avocat îşi dezvăluia unul dintre cele mai ingrate şi umilitoare aspecte. Apărătoarea păgubiţilor trebuia să-şi continue pledoaria, chiar dacă o făcea în pustiu. Ba, parcă şi mai ambiţionată, ea a început a-şi pigmenta oratoria cu mişcări ample ale mîinilor şi cu înclinări ale corpului dintr-o parte în alta, asemeni unei cîntăreţe de operă. Guşile şi fălcile celui adormit păreau să-i răspundă prin tremurul produs de un uşor sforăit.

Un cameraman de lîngă mine a început să-l filmeze discret, de la şold, ferindu-se de privirile vigilente ale poliţistului din sală, ca Michael Douglas în Sindromul chinezesc. Nu ştiu de la ce televiziune era şi n-am văzut vreodată scena pe vreun post. Mi-amintesc însă că, după ce magistratul s-a trezit brusc, cu o emisie sonoră specifică celor speriaţi de propriul sforăit, vreo două scaune mai încolo a adormit un altul. Somnul dulce şi, în acest caz, nezgomotos, îi era mîngîiat de razele călduţe ale soarelui, care pătrundeau prin geamurile înalte, făcînd să sclipească firişoarele de praf din aer. La sfîrşitul şedinţei, un FNI-ist avea să cadă în genunchi în faţa instanţei, implorînd să se facă dreptate. De-o parte se manifesta (sau se mima) disperarea, de cealaltă parte se dezvăluia o somnolenţă justiţiară suverană. Se zvonea că oricum decizia era clară dinainte. Şi, într-adevăr, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate. FNI-ştii şi-au continuat procesul pe la alte tribunale. Iar judecătorii CCR or fi continuat să sforăie pe la alte procese. Nici unul dintre ei nu mai e în prezent la Curtea Constituţională şi poate că astăzi nu mai e posibil ce era în urmă cu zece ani.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.