Inegalităţile – posibilă scînteie a unei explozii sociale planetare

Publicat în Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie – 6 noiembrie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Multiplicarea revoltelor şi a mişcărilor contestatare, în diferite ţări ale planetei, în acest sfîrşit de an, i-a făcut pe unii editorialişti să se întrebe dacă nu cumva ne aflăm în faţa unui fenomen de contagiune de tipul celui produs în 1968.

Mişcarea „vestelor galbene“ franceze, izbucnită cu un an în urmă, a inspirat în orice caz contestatari în multe ţări europene şi chiar dincolo de Europa. ,Vesta galbenă ca semn al nemulţumirii, a fost adoptată în Belgia, Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania, Portugalia… Ba chiar şi în Irak, Liban sau Taiwan. La începutul acestui an, Steve Bannon, personaj controversat şi multă vreme eminenţă cenuşie a lui Donald Trump, făcea o declaraţie care poate fi rezumată cam aşa: „«Vestele galbene» au inspirat întreaga lume. Astăzi aceşti perdanţi ai globalizării, pauperizaţi cum nu au mai fost niciodată, se trezesc şi spun STOP! Frumuseţea acţiunii lor constă în faptul că nu sînt nici de dreapta şi nici de stînga“.

Între timp, vesta galbenă a fost oarecum abandonată ca simbol, dovadă că ea nu a mai apărut masiv în contextul revoltelor şi manifestaţiilor din Algeria, Irak, Liban sau Chile. Deşi, la Santiago de Chile, contestarii şi-o pun în timpul nopţii pentru a-şi păzi singuri cartierele. Oamenii se tem de bandele de spărgători şi de hoţi care profită de slaba prezenţă a poliţiei şi a armatei pentru a jefui magazine sau chiar locuinţe.

În Liban, „frumuseţea“ revoltei, mişcare fără precedent de la sfîrşitul războiului civil, în 1990, constă în transgresarea comunitarismului şi a clivajelor religioase. Libanezii au ieşit să manifesteze excedaţi de corupţie şi de lipsa de orizont, ceea ce au făcut-o şi irakienii, şi algerienii, şi chilienii.

Există, s-ar putea spune, un scenariu care se repetă în cazul tuturor acestor explozii sociale. Totul începe cu o scînteie, cu exprimarea unei nemulţumiri profunde în faţa unei măsuri considerate injustă. Apoi, în tumultul furiei populare, revendicările se diversifică. În Franţa, cu un an în urmă, picătura care a vărsat paharul a fost mărirea preţului la combustibili doar cu cîţiva cenţi (şi aceasta cu intenţii cît se poate de onorabile, pentru crearea unui fond destinat ecologiei). În Liban, scînteia a fost o nefericită intenţie au autorităţilor de taxare a mesajelor transmise prin WhatsApp. În Chile, autorităţile doreau să mărească preţul la metrou… La Hong Kong, totul a pornit de la o lege privind extrădarea suspecţilor către China.

Sigur, în Algeria, rădăcina revoltei este mai adîncă şi mai amară, oamenii vor nu doar alungarea corupţilor, ci şi democraţie. (Nimeni nu uită însă faptul că la ultimele alegeri cu adevărat democratice organizate în această ţară, în 1991, erau cît pe ce să iasă învingători islamiştii. Armata le-a refuzat atunci victoria şi a urmat un război civil timp de zece ani, cu un bilanţ situat între 60.000 şi 150.000 de morţi.)

Cotidianul britanic The Guardian, analizînd numeroasele mişcări contestatare din America de Sud, recurge la expresia „primăvara latină“. Se ştie la ce rezultate catastrofale a dus însă „primăvara arabă“ izbucnită în 2010 în zona Maghrebului. Enormele frustrări acumulate în America Latină s-ar putea să se exprime însă prin contagiune, mai ales că epicentrul furiei se află într-o ţară, Chile, considerată un model de reuşită economică şi de revenire la democraţie. Ceea ce nu este cazul în Bolivia, unde manifestanţii s-au săturat de Evo Morales şi mai ales de lipsa de transparenţă a mecanismelor electorale. În această ţară, scînteia revoltei a fost aşa-zisa victorie la alegerile prezidenţiale a lui Evo Morales din primul tur de scrutin, pe 20 octombrie. El se află la putere din 2006, iar acest al patrulea mandat pe care şi-l atribuie riscă să ducă la repetarea, în Bolivia, a scenariului venezuelean.

Cangrenată de inegalităţi insuportabile şi de clanuri care se agaţă de putere, mica noastră planetă s-ar putea să devină scena macabră a unei explozii generale. O întreagă generaţie descoperă că va trăi mai prost decît cea precedentă şi că va munci mai mult pentru a cîştiga mai puţin. Încrederea în clasa politică se apropie de nivelul zero, chiar şi în ţările Uniunii Europene, unde cuvîntul democraţie mai are un sens. Faptul că responsabilii politici nu mai au putere asupra economiei şi că acest domeniu a devenit apanajul unor forţe transnaţionale şi practic invizibile este un alt element care alimentează neîncrederea în sistemul actual. Multe dintre ţările care din 1990 încoace au trecut la democraţie au descoperit că libertatea nu aduce în mod automat prosperitate. Iar China, spre stupoarea tuturor, a demonstrat chiar că prosperitatea economică poate fi obţinută şi fără democraţie. Toate aceste ingrediente sînt explozive. Citez din ceea ce spune un economist şi scriitor născut în Noua Caledonie, Georges Nurdin: „Cerul se înnourează, orizontul se strîmtează, primele picături încep să cadă… Viitoarea criză care se anunţă va fi probabil mai degrabă un taifun devastator decît o aversă trecătoare de primăvară. Ea riscă să fie de anvergură pentru că s-ar putea să aibă în acelaşi timp o dimensiune financiară, economică şi societală“.

În ceea ce mă priveşte, mi se pare neliniştitor şi faptul că masca lui Joker (preluată din filmul cu acelaşi titlu realizat recent de Todd Phillips) a apărut pe feţele unor manifestanţi în Liban, Chile sau Hong Kong. Personajul este un bolnav mintal care dorea să fie clovn şi care, prin crimele sale, provoacă o revoltă generală într-o metropolă deja afectată de violenţă, individualism, cinism şi corupţie politică. S-ar putea ca unii dintre manifestanţii care îşi pun masca lui Joker să nu-şi dea seama prea bine de ce o fac. Dar s-ar putea ca alţii să avertizeze că, în faţa unui sistem bolnav, vor acţiona ca nişte bolnavi mintal.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Cseke Attila Eduard Novak Kelemen Hunor foto Inquam Photos / George Călin
Doi lideri PNL cer scoaterea UDMR de la guvernare: „Nu are ce să mai caute”
Eugen Pîrvulescu (Teleorman) și Adrian Cozma (Satu Mare) solicită scoaterea UDMR de la guvernare, după atitudinea lui Csoma Botond de la ședința solemnă de 1 Decembrie, apoi lipsa de reacție a liderilor Uniunii de Ziua națională.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.