Individualismul de turmă

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Reacţii omeneşti jpeg

Dorinţa de bunăstare şi voinţa de a fi în rîndul lumii civilizate au fost motive puternice şi constante, care i-au împins pe români înainte, în ultimele două decenii. Oamenii au asimilat de-a valma, mult şi repede, tot felul de noutăţi. Individualismul exagerat, dar explicabil s-a asociat în mod paradoxal cu spiritul de turmă dezvoltat în comunism. Adică, oamenii au încercat să ajungă la bunăstare şi la civilizaţie, fiecare pe cont propriu, dar urmînd aceleaşi curente colective. Fiecare a făcut ceea ce făceau şi alţii. Au ales, de fapt, ceea ce li se oferea la momentul respectiv, fără prea mult discernămînt. Au încercat să profite de fiecare ocazie, dar de obicei era vorba de ocazii create de alţii. În general, nu şi-au făurit singuri condiţiile, au jucat în cadrul pe care l-au găsit.

Şi exemplele sînt nenumărate. Imediat după Revoluţie, mulţi s-au apucat să „facă“ Turcia, Ungaria sau Polonia, acel soi de comerţ spontan şi nereglementat, la care oamenii se angajau cu energie, visînd că vor prospera în mod capitalist. Tot cam pe atunci a fost şi euforia consignaţiilor în care se putea vinde orice (de obicei tocmai lucrurile aduse cu sacul de prin ţările vecine). „Privatizaţii“ au apărut ulterior, iar, într-o vreme, cine n-avea butic nu era în trend. De rămîneai să-ţi faci profesia în vreo întreprindere (încă de stat), erai perceput drept un fraier inadaptabil. A fost apoi moda jocurilor piramidale. Oamenii îşi vindeau ce aveau prin casă pentru a face rost de bani pe care să-i depună la Caritas ori Gerald, sperînd că vor primi înapoi de opt ori mai mult. Ne aducem aminte – cum dispărea o escrocherie, apărea o alta, mai rafinată. Aşa au fost păcălelile în masă SAFI şi FNI. Au mai fost şi dubioasele bănci populare sau aşa-numitul credit cu buletinul. Oamenii se aruncau disperaţi dintr-o „afacere“ în alta, dorind să fie mereu printre primii, să nu scape nimic.

Cuponiada organizată de Guvernul Văcăroiu dădea gratuit tuturor cetăţenilor cupoane, adică acţiuni la diverse întreprinderi de stat, la pachet cu iluzia că astfel vor deveni capitalişti.

Modele şi iluziile erau pe mai multe planuri, nu doar politic sau financiar, ci şi tehnologic. Ne amintim cum a fost „termopanizarea“ întregii Românii, de la chioşcuri pînă la biserici, în ideea că termopanul e ceva foarte modern, care izolează termic etc. Mergînd apoi în Occident, oamenii au constatat că geamurile şi uşile de acolo arată cu totul altfel, că termopanele lor, acolo unde există, sînt cu totul altceva decît ale noastre. Siliconarea vedetelor de televiziune a fost (şi încă este) un alt fenomen exagerat. Deşi ideea silicoanelor venea, ca şi a termopanelor, tot din Occident, parcă vedetele noastre arătau altfel decît cele din Occident. Formele fără fond au zăpăcit mai toată populaţia.

Au venit mari corporaţii, au adus civilizaţie, au angajat oameni. După un timp, s-a observat că, prin ţări din Vest, la aceleaşi firme, munca era mai uşoară, salariile mai mari, concediile mai lungi. Că la noi au fost acceptate pe nerăsuflate condiţii dintre cele mai proaste.

A început vremea plecatului la muncă în Occident. Cu ideea de a le asigura un viitor mai bun copiilor lăsaţi singuri, cu anii, în ţară. Se căutau zidari, plecau zidari, se căutau căpşunari, plecau căpşunari, se caută medici, pleacă medici.

„Toate au fost la vremea lor“ – vorba cîntecului – „ceva exagerat“, curente în faţa cărora foarte mulţi s-au înclinat la repezeală. Rareori oamenii au stat să chibzuiască atent, să încerce să pună lucrurile în balanţă, să-şi creeze singuri regulile şi condiţiile care să le asigure bunăstarea şi civilizaţia. De cele mai multe ori, nici n-au avut încotro. Aşa se face că fenomenele acestea au părut a fi o serie de manipulări reuşite, făcute pe seama unor indivizi gata să accepte orice (cînd nu respingeau violent şi prosteşte, ca în cazul de la Semănătoarea, în care muncitorii i-au gonit cu pietre pe investitorii de la New Holland).

Recent, am participat la o şedinţă la care s-a discutat aprins despre anveloparea blocului. Ştiam că lucrurile sînt destul de complicate şi că operaţiunea poate să iasă prost. Dar mă aşteptam ca lumea să accepte destul de uşor propunerile administraţiei şi ale preşedintelui de bloc, care, la rîndul lor, adoptaseră de-a gata ideile şi interesele Primăriei. Şedinţa a început însă cu o mare controversă (şi la asta mă aşteptam, într-un fel), dat fiind că un locatar mai cîrcotaş a început să critice administraţia cu o voce penetrantă şi un stil retoric de invidiat. O critică de dragul criticii, în spiritul vremii, care părea să nu ducă la vreo finalitate. Părea că totul nu va fi decît timp pierdut, cînd, un tînăr a luat cuvîntul. S-a recomandat ca fiind inginer şi a spus nişte lucruri concrete şi esenţiale despre anvelopare. Sala a început să murmure. O altă tînără a citit nişte calcule. Cei mai în vîrstă au început dintr-odată să asculte. O doamnă a preluat argumentele tinerilor şi a spus că trebuie să fim atenţi la ceea ce vrem să facem şi la ce să cerem. Să nu semnăm un contract, ca oile, şi apoi să realizăm că a fost o mare păcăleală. Să nu facem, adică – spunea ea – ceea ce s-a tot făcut în ultima vreme în România. Pe scurt, întreaga adunare a înţeles că lucrurile trebuie gîndite mai bine, că, dacă locatarii sînt coplătitori, au dreptul şi puterea să vadă proiectul, să-l analizeze şi să-l negocieze. Cum bunul preşedinte al blocului n-a părut totuşi a pricepe prea bine în ce fel trebuie să pună problema la Primărie, lumea a votat scurt şi fără discuţii pentru un alt preşedinte, ceva mai tînăr, căruia i-a dat un mandat precis: să discute proiectul anvelopării la Primărie, iar la o următoare şedinţă să prezinte rezultatele, aşa încît lumea să poată vota proiectul în cunoştinţă de cauză.

Faţă de şedinţele anterioare, cu aceiaşi participanţi, mi s-a părut că s-a schimbat ceva. Să se fi umplut paharul păcălelilor? Să fi început lumea să-şi vadă interesul pe termen mai lung? Sau să fi fost un caz nerelevant? 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

elena udrea bulgaria 2 mai 2022 jpg
Elena Udrea ar putea fi pusă în libertate. Cine face parte din completul care judecă revizuirea condamnării ei
Elena Udrea, aflată în Penitenciarul de la Târgşor din 2022, aşteaptă joi decizia magistraţilor în ceea ce priveşte cererea sa de revizuire a condamnării pe care a primit-o în dosarul „Gala Bute”.
Padure din viitoarea Centura Verde Bucuresti Ilfov foto Centura Verde jpeg
Singurul animal din lume care zâmbește. E foarte simpatic, deși unii oameni se tem de el
În lumea fascinantă a faunei, există un animal care a cucerit inimile oamenilor datorită unui detaliu unic și fermecător: zâmbetul său. Este vorba despre quokka, o mică marsupială originară din Australia, supranumită „cel mai fericit animal din lume”.
profil facebook WS24 promovare eugen sechila jpg
Sute de conturi de Facebook cu identități false îi promovează pe Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă
În ultimele săptămâni, pe Facebook s-au înmulțit conturile cu identități false de pe care sunt postate numeroase comentarii pro-Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă.
Lucian Mîndruță a fost invitat în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată la Kanal D
Prezidențiabilii de pe Facebook. Pe cine nominalizează internauții pentru candidatura la Cotroceni
După anularea alegerilor, negocierile politice au trecut pe Facebook, unde numele potențialilor candidați pentru prezidențiale sunt deja pe buzele tuturor.
image png
Prognoza meteo joi, 12 decembrie. Vreme închisă şi precipitaţii uşoare. Unde sunt anunţate ninsori
Vremea va fi predominant închisă în cea mai mare parte a ţării, cu temperaturi cuprinse între -1 şi 9 grade Celsius şi ninsori slabe în zonele montane.
meritocratie candidat alegere shutterstock 743670856 jpg
Care este profilul ideal de candidat pentru cetățeni? Analist: „Nu cred în varianta anonimilor scoși din joben”
Un candidat ideal pentru România trebuie să fie onest, autentic și să aibă experiență politică solidă, spun analiștii Valeriu Turcan și Adrian Zăbavă. Într-un context intern și internațional tot mai provocator, portretul liderului de care țara are nevoie devine tot mai clar.
Sens giratoriu FOTO Shutterstock jpg
Regula de circulație pe care mulți șoferi o ignoră! Ce trebuie să facem când ieșim dintr-un sens giratoriu
Atunci când ne urcăm la volan, vom ajunge destul de rapid la un sens giratoriu. Acestea sunt extrem de comune de-a lungul țării, iar în ciuda faptului că par destul de simplu de navigat, există anumite reguli la care trebuie să fim atenți.
profimedia 0945201513 jpg
Ultimele zile ale lui Assad la putere. Ce s-a găsit în biroul său
Luptători rebeli și civili s-au plimbat marți prin palatului prezidențial al lui Bashar al-Assad, călcând pe afișe făcute bucăți ale fostului dictator sirian care fugise în Rusia cu câteva zile înainte.
Iernile de alta data  Foto Facebook, Muzeul Transilvaniei, Scinteia jpg
Cum arătau iernile de altădată ale românilor: „Satele sunt terorizate de haite de lupi. Lumea arde gardurile, cine mai are”
Numeroasele fotografii publicate pe rețelele de socializare înfățișează „iernile de altădată”,cu copii jucându-se pe ulițele satelor înzăpezite și familii strânse în jurul meselor de sărbători. Imaginile fac furori, trezesc nostalgii, dar și controverse.