Încotro se îndreaptă turismul

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

┼×tim bine ce s-a ├«nt├«mplat cu infrastructura turistic─â rom├óneasc─â dup─â 1989. Nu c─â ├«nainte ar fi fost cine ┼čtie ce, dar ┼či pu┼úinul de atunci a ajuns ├«n mare parte ├«n ruin─â. Sta┼úiunile de pe litoral au trecut parc─â printr-un adev─ârat dezastru, Olimpul fiind exemplul cel mai s─âritor ├«n ochi. Hoteluri frumu┼čele, alt─âdat─â func┼úionale ┼či pline de turi┼čti, s├«nt ast─âzi ├«nchise sau pur ┼či simplu nefrecventabile. ├Än general, construc┼úiile noi de la malul m─ârii s├«nt haotice, cu arhitecturi bizare, ridicate ├«n lipsa oric─âror reguli, sfid├«nd bunul-sim┼ú al propor┼úiilor sau al culorilor. Sub nesf├«r┼čita administra┼úie a lui Maz─âre, iubitor de taxe discriminatorii ┼či telegondole (era s─â scriu telenovele) urbane, Mamaia e ┼či ea departe de ce-a fost, un loc straniu, ├«n care cu greu ├«┼úi po┼úi ├«nchipui c─â ai putea petrece o vacan┼ú─â pl─âcut─â. La Constan┼úa, sub administra┼úia aceluia┼či primar, interesantul centru vechi a fost l─âsat ├«n paragin─â.

Cam la fel s-a ├«nt├«mplat ┼či cu zecile de sta┼úiuni balneo-climaterice r─âsp├«ndite prin ├«ntreaga ┼úar─â, dintre care unele erau de-a dreptul splendide. ├Än cele mai bune cazuri, al─âturi de hotelurile vechi ┼či de mare tradi┼úie, abandonate sau care func┼úioneaz─â la limit─â, au crescut noi construc┼úii f─âr─â vreo leg─âtur─â cu stilul local. ┼×i aici exist─â un exemplu cunoscut de toat─â lumea, acela al sta┼úiunii Herculane, loc vizitat pe vremuri de ├«mp─âratul Franz Iosif ┼či de ├«mp─âr─âteasa Sissi. Nici comunismul n-a priit prea mult acestei sta┼úiuni, dar dup─â ce a intrat sub controlul omului de afaceri Iosif Arma┼č (care acum este ├«n ancheta DIICOT, ├«mpreun─â cu o mul┼úime de responsabili locali tocmai pentru fraude legate de aceast─â administrare), de ea s-a ales praful.

La r├«ndul lor, cabanele montane binecunoscute ├«nc─â de pe vremea Turing Club-ului interbelic s-au ├«mpu┼úinat ├«n mod dramatic. Unele au ars ┼či n-au mai fost reconstruite, altele au fost pur ┼či simplu v├«ndute ├«ntr-un mod foarte dubios unor indivizi care le-au scos din circuitul public. Piscul C├«inelui e un asemenea exemplu.

├Än anii de dup─â Revolu┼úie a ├«nceput totu┼či s─â se dezvolte un ├«ntreg sistem al pensiunilor. Mul┼úi dintre particularii care ofereau dintotdeauna cazare prin zonele frecventate de turi┼čti au intrat ├«n legalitate, cum s-ar spune, adapt├«ndu-┼či gospod─âriile ┼či orient├«ndu-se ├«n mod special c─âtre aceast─â activitate. Numai c─â, ┼či aici, ┼čtim c─â lucrurile erau departe de a fi perfecte, turi┼čtii trebuind de multe ori s─â treac─â peste numeroasele ÔÇ×defecteÔÇť ale ospitalit─â┼úii sau ale facilit─â┼úilor care li se ofereau. Gazdele nu erau ┼čcolite ├«n a-┼či trata clien┼úii. Era un sistem destul de amatoristic, bazat prea pu┼úin pe reguli ┼či prea mult pe concep┼úiile, atitudinea ┼či temperamentul fiec─ârui proprietar.

Printre noutăţile postcomuniste nu sînt de omis nici staţiuni întregi prost construite, precum Rînca, un loc care poate fi trecut fără grijă în rîndul aberaţiilor epocii de tranziţie.

Dar tot acest tablou trist pe care l-am descris e arhicunoscut, tot a┼ča cum arhicunoscut─â e ┼či orientarea multora c─âtre vacan┼úele ├«n str─âin─âtate. Rom├ónii au ajuns s─â prefere chiar ┼či biata Bulgarie vecin─â, care s-a descurcat ceva mai bine la acest capitol. Observ ├«ns─â un fenomen destul de nou ┼či demn de semnalat: ┼úara se umple ├«ncet-├«ncet de pensiuni, mici hoteluri ┼či restaurante f─âcute din fonduri europene ┼či nu numai, care arat─â splendid, s├«nt bine administrate ┼či c─ârora, chiar c├«rcota┼či cum s├«ntem, nu prea avem ce s─â le repro┼č─âm. Nu neap─ârat ├«n sta┼úiuni sau ├«n locuri tradi┼úional turistice, nu neap─ârat adunate, ci mai degrab─â risipite prin col┼úuri neb─ânuite ale ┼ú─ârii. S├«nt pensiuni de patru-cinci stele, unele construite de la zero, altele ├«nfiin┼úate prin foste conace boiere┼čti renovate sau prin case de pe l├«ng─â cet─â┼úi s─âse┼čti ori de pe la marginea unor sate pitore┼čti. S├«nt f─âcute cu ┼čtiin┼ú─â ┼či cu ideea, parc─â, de a nu fi mai prejos de ce se g─âse┼čte prin Occident. Cei care le de┼úin nu s├«nt neap─ârat localnici. S├«nt oameni care ┼čtiu ce vor ┼či ┼čtiu ce trebuie. Cred c─â asist─âm la un fel de atomizare a turismului de bun─â calitate. ┼×i cred c─â prin┼úul Charles a dat un bun semnal ├«n direc┼úia asta, atr─âg├«nd aten┼úia c─â Rom├ónia are zone tradi┼úionale de un fel care nu se mai prea g─âse┼čte prin Europa, care trebuie p─âstrate a┼ča cum s├«nt ┼či de care se poate profita. Acum un an ┼či jum─âtate am stat, l├«ng─â Sibiu, la o pensiune minunat─â, cu ┼čemineu ┼či piscin─â cu ap─â ├«nc─âlzit─â. Tot cam pe atunci am v─âzut c├«teva pensiuni incredibile ├«n satul Fund─â┼úica. Una dintre ele avea ├«n camere mobil─â pictat─â manual, dar ┼či o piscin─â modern─â care func┼úiona ┼či iarna ┼či de unde puteai vedea mun┼úii prin geamurile foarte largi care o ├«nconjurau. Am trecut de cur├«nd pe la o pensiune din satul Cri┼ú, care ne-a l─âsat cu gura c─âscat─â. Am v─âzut de asemenea c├«teva conace din zona viticol─â Urla┼úi, restaurate cu tot bunul gust ┼či confortul posibile. La Cri┼ú am fost trata┼úi cu sarmale extraordinare, cu br├«nzeturi ┼či m─âm─âlig─â. La Urla┼úi am avut de ales, printre altele, ├«ntre tocan─â de cerb, prepeli┼ú─â la cuptor ┼či ra┼ú─â pe varz─â. ┼×i n-am s─â uit prea cur├«nd nici bor┼čul de coco┼č. ├Än sf├«r┼čit, ceva pare c─â se ├«nt├«mpl─âÔÇŽ

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.