Încălzirea globală e cool?

Publicat în Dilema Veche nr. 809 din 22-28 august 2019
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

├Äntr-o var─â destul de ploioas─â ╚Öi nu foarte fierbinte, venit─â dup─â o iarn─â lung─â ╚Öi grea, care la r├«ndul ei a venit dup─â o var─â ce a ├«nceput efectiv abia la 1 august (2018), vreo c├«teva zile caniculare au reaprins brusc discu╚Ťiile despre ├«nc─âlzirea global─â. Dintotdeauna vremea a fost un perfect subiect neutru de conversa╚Ťie. ├Än ultimii ani, ├«ns─â, vechiul obicei de a comenta sau de a te pl├«nge de vreme a c─âp─âtat o direc╚Ťie. Ast─âzi, ├«n sf├«r╚Öit, se pune punctul pe i, s-a g─âsit vinovatul, cum s-ar spune. Care, bine├«n╚Ťeles, e ├«ntruchipat de al╚Ťi oameni, de ÔÇ×nemerniciiÔÇť care distrug mediul ╚Öi planeta. Iar dac─â ╚Ťi-a secat f├«nt├«na, ╚Ťi s-a uscat corcodu╚Öul sau ai auzit c├«nt├«nd cucul ├«n iulie, cu siguran╚Ť─â, tot blestemata de ├«nc─âlzire global─â e cauza. Chiar ╚Öi orice r─âcire mai neobi╚Önuit─â a vremii are, de fapt, la baz─â tot ├«nc─âlzirea general─â.

Fenomenul propriu-zis ar trebui s─â aib─â ├«n centru o cifr─â esen╚Ťial─â. C├«t a crescut temperatura medie a aerului conform m─âsur─âtorilor sistematice care se fac de peste o sut─â de ani. Majoritatea estim─ârilor rezonabile arat─â de obicei c─â aceast─â cre╚Ötere e undeva sub un grad Celsius ├«n ultimul secol. Wikipedia ├«n rom├óne╚Öte, care nu e neap─ârat o surs─â ╚Ötiin╚Ťific─â, dar e foarte popular─â, vorbe╚Öte de 0,74 grade Celsius ├«n ultima sut─â de ani. Activi╚Ötii de mediu avanseaz─â cifre mai mari ╚Öi de cele mai multe ori nu vorbesc despre ce s-a ├«nregistrat p├«n─â acum, ci despre ce ar putea fi de acum ├«ncolo, ceea ce se apropie mai cur├«nd de profe╚Ťie dec├«t de ╚Ötiin╚Ť─â. Dar dintotdeauna omenirea pare s─â fi avut mai degrab─â o sensibilitate la ideile de tip religios dec├«t la cele de tip ╚Ötiin╚Ťific.

A╚Öadar, dup─â c├«te se vede, una e ├«nc─âlzirea global─â propriu-zis─â, s├«mburele de adev─âr (care poate fi important), ╚Öi alta e ÔÇ×nebuniaÔÇť provocat─â de ideea asta. Fiindc─â ├«n ziare, la radio, la televizor, pe Internet, dai mereu de ea. A ajuns s─â aminteasc─â de osanalele aduse conduc─âtorilor comuni╚Öti sau, cum zicea o vorb─â: de diminea╚Ťa p├«n─â seara, frumoase versuri c├«nt─â ╚Ťara. O litanie aproape continu─â, o poezie care ├«ncepe s─â par─â de-a dreptul suspect─â.

E de observat c─â prinde ├«n special ├«n mediile de st├«nga, probabil pentru c─â acolo religia tradi╚Ťional─â e mai pu╚Ťin prezent─â ╚Öi trebuie ├«nlocuit─â cu ceva. N-ar fi de mirare ca, mult ├«nainte s─â ne omoare ├«nc─âlzirea global─â propriu-zis─â, s─â ne sminteasc─â total propaganda ei. Desigur, trebuie s─â recunoa╚Ötem c─â pove╚Ötile astea au totu╚Öi efecte benefice. Ele fac oamenii s─â devin─â mai con╚Ötien╚Ťi c─â trebuie s─â protejeze mediul ├«nconjur─âtor, c─â nu e bine s─â polueze, s─â arunce gunoaie, s─â defri╚Öeze p─âduri etc. S├«nt idei bune, care pot fi mai u╚Öor induse prin asemenea metode ÔÇ×religioaseÔÇť dec├«t prin explica╚Ťii ra╚Ťionale. Dar dac─â s├«ntem ra╚Ťionali, ne e totu╚Öi greu s─â accept─âm c─â ├«nc─âlzirea global─â cauzeaz─â infec╚Ťii virale la broa╚Öte, c─â are efecte negative asupra poten╚Ťei masculine, c─â e cauza pentru care o stea de mare m─ân├«nc─â recifele de corali sau s─â ne conform─âm cererii de nu mai folosi spray-uri.

Cauzele, consecin╚Ťele ╚Öi toate ramifica╚Ťiile fenomenului ├«nc─âlzirii globale formeaz─â un domeniu at├«t de vast, ├«nc├«t greu poate fi cuprins chiar ╚Öi cu min╚Ťile unor echipe ├«ntregi de cercet─âtori. Nu exist─â un grad ├«nalt de certitudine ╚Ötiin╚Ťific─â, de tipul celui de care vorbea fizicianul Feynman, ├«n care procentul de incertitudine nu merit─â a fi luat ├«n seam─â. ╚śtiin╚Ťele naturii ╚Öi ale P─âm├«ntului nu s├«nt chiar a╚Öa exacte, gradul lor de ambiguitate e important. Paradoxal e c─â specula╚Ťiile construite pe asemenea ambiguit─â╚Ťi duc la cele mai irefutabile certitudini. Cu c├«t mai complicate s├«nt lucrurile din punct de vedere ╚Ötiin╚Ťific, cu at├«t mai tari par a fi convingerile ╚Öi mai mari majorit─â╚Ťile care le ├«mp─ârt─â╚Öesc. ├Än aceste condi╚Ťii, a╚Ö zice c─â pu╚Ťin relativism n-ar fi r─âu, dup─â cum n-ar strica s─â ascult─âm ╚Öi alte p─âreri ╚Ötiin╚Ťifice dec├«t cele care se ├«nscriu automat ├«n acelea╚Öi tipare.

C├«nd un cercet─âtor onorabil precum Constantin Cr├«nganu, profesor de geofizic─â la City University of New York, a scris un text ├«n care demonstra cu date, tabele ╚Öi statistici c─â num─ârul ╚Öi intensitatea uraganelor din Atlantic n-a crescut ├«n ultima vreme (ba chiar dimpotriv─â) ╚Öi c─â doar pagubele provocate de acestea au crescut, dar nu din cauze climatice, ci din pricina m─âririi considerabile a densit─â╚Ťii popula╚Ťiei de pe coaste, a fost imediat taxat de comentatorii de ocazie drept sus╚Ťin─âtor al politicilor lui Trump. E nevoie de curaj ca s─â contrazici idei transformate ├«n adev─ârate credin╚Ťe populare.

Desigur, exist─â ╚Öi cercet─âtori pl─âti╚Ťi (de firmele petroliere, se spune) s─â fac─â lobby ├«mpotriva ideilor despre ├«nc─âlzirea global─â. Tot a╚Öa exist─â ├«ns─â ╚Öi fenomenul prin care unele proiecte ╚Ötiin╚Ťifice primesc mai u╚Öor finan╚Ťare dac─â includ (de multe ori formal) chestiuni legate de ├«nc─âlzirea global─â. Mai s├«nt ╚Öi cazurile ├«n care savan╚Ťi reputa╚Ťi au reclamat c─â importante institu╚Ťii de pres─â nu i-au mai c─âutat niciodat─â dup─â ce au ├«n╚Ťeles c─â din studiile prezentate de ei rezult─â idei contrare celor a╚Öteptate. E un fel de r─âzboi ideologic, ca s─â nu zic iar─â╚Öi ÔÇ×religiosÔÇť. Ideile ÔÇ×pro-├«nc─âlzire global─âÔÇť par s─â c├«╚Ötige cov├«r╚Öitor deocamdat─â.

Amenin╚Ť─âri similare nu s-au bucurat nici pe departe de un ÔÇ×succesÔÇť at├«t de puternic ╚Öi de ├«ntins ca durat─â. S├«nt destul de b─âtr├«n ca s─â mi-aduc aminte de discu╚Ťiile din anii ÔÇÖ70 despre iminen╚Ťa unei noi ere glaciare. S-au pierdut ├«n neant. Dar cine mai vorbe╚Öte azi de boala vacii nebune, cea care ├«ngrozea lumea ├«n deceniul trecut? Sau cine mai ╚Ötie ce s-a ├«nt├«mplat cu teribila gaur─â din stratul de ozon? V─â spun eu, cic─â s-ar ÔÇ×vindecaÔÇť.

├Än fine, a╚Ö mai observa c─â, ├«n ultima vreme, schimbarea esen╚Ťial─â ╚Öi incontestabil─â de pe glob a fost nu at├«t a climei, c├«t a felului ├«n care circul─â informa╚Ťia. A╚Öa se face c─â orice dereglare climatic─â local─â poate fi speculat─â mediatic rapid p├«n─â ├«n cel─âlalt col╚Ť al planetei. Se vinde bine. ╚śi m─â ├«ntreb dac─â nu cumva ar trebui s─â lu─âm ├«n discu╚Ťie ╚Öi ├«nc─âlzirea informa╚Ťional─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.