Inbox (I): Mons Claudianus

Publicat în Dilema Veche nr. 649 din 28 iulie - 3 august 2016
Inbox (I): Mons Claudianus jpeg

Există un anumit tip de granit rezervat în epoca romană pentru uz imperial și care se găsea numai într-o carieră din deșertul egiptean, numită Mons Claudianus. Aici trăiau cam o mie de oameni, soldați și muncitori. De la ei au rămas nenumărate scrisori și însemnări în greacă, toate pe cioburi, în lipsă de alt material, majoritatea din secolul al doilea d.Hr. Le-am recitit de curînd pe cele publicate. Iată nr. 174: „Isidoros către fiii lui, Isidoros și Paniskos, salutări. V-am scris pe un alt ciob să-mi trimiteți suportul de cot ăla mic, pentru că am dureri cînd dorm, iar voi nu l-ați trimis. Așa că trimiteți-l. La fel și cerneala și două alifii de ochi și [cîteva cuvinte ilizibile] cerneala îmi pătează mîinile cînd scriu; iar eu o să vă trimit recompensă. Despre bani v-am mai scris că o să-i trimit imediat ce vînd orzul. Să-mi trimiteți toate scrisorile care-mi sosesc din Egipt. Am hotărît că, dat fiind că sînteți în deșert, nu mai trebuie să vă bărbieriți. Să nu neglijați să trimiteți lucrurile de care v-am scris. Cu bine. Luna Phaophi, ziua 22.“ Ce mult aș vrea să vorbesc cu Isidoros să aflu cum a fost cu fractura de cot! Sau dacă a citit Moromeții! Sau dacă bărbieritul ăsta era o prescripție religioasă! Scrisorile juxtapun fără fasoane detaliile momentului: „Ammonios către Athenodoros, tatăl său, salutări. Pentru că mi-ai cerut să mai trimit oameni pentru mașină, ți-am trimis imediat. Ți-am trimis prin Phaidros [lacună] și 40 de măsline și niște ceapă într-un coș. Să știi că grădina a fost afectată de sare. Piatra încă n-am întors-o. Alte vești nu am. Sper că ești bine și prosper. Salută-l pe curator și pe Sarapiodoros“ (892). Cum se trimiteau scrisorile, din om în om, pînă cînd ciobul inscripționat (ostrakon) ajungea în mîna care trebuie, e clar din nr. 250: „Petenephotes către Valerios, fratele său, salutări. Primește de la Heraiskos două scrisori legate laolaltă, ca să le trimiți lui Hierax în Egipt, dacă găsești pe cineva care să le poată lua cu el…“ Care erau nevoile oamenilor de la Mons Claudianus? Unele benigne, pembe: „Menelaos către Menelaos, salutări. Te rog, binevoiește, pentru că mi s-a furat uleiul de trandafiri, să-mi trimiți o sticlă, pentru că aici nu găsesc deloc de cumpărat. Dă-i-o aducătorului acestei scrisori. Sper că ești bine“ (171). Altele mai impetuoase: „Barbillos către Sabinos, salut. Să faci bine să trimiți 3 coșciuge cît de curînd posibil“ (121). Între roze și sicriu își are uneori locul și cultura: „Serapion către părintele său Serapion, multe salutări. Înainte de toate, îți doresc multă sănătate. Trebuia negreșit să-mi exprim afecțiunea pentru tine cu aceste neînsemnate cuvinte. Să faci bine, în cazul în care cumperi ruloul de papirus, să te duci la Didymos profesorul și să-i dai bani ca să-ți copieze pentru mine o lucrare în proză. Ci altminteri să nu faci!“ (299). Deșertul face ordine în valori: orice, numai poezie să nu fie!

Apoi, banii. Paralele. Euroii. Un singur exemplu: „Maximos către Isidoros, salut. Acum trei luni ai primit de la mine 14 drahme, și nu mi-ai dat nici dobînda, nici capitalul. Nu e rezonabil ca eu să am datorii la alții, în vreme ce tu îmi datorezi mie bani. De dobîndă nu am nevoie. Doar dă-i prietenului meu Serenos, soldat din cohortă, ceea ce eu îi datorez la rîndul meu. Numai bine îți doresc“ (266). Apa revine și ea frecvent în corespondență. Cineva cere să se trimită la una din cariere doi măgari încărcați cu apă și adaugă, ca pentru sine: „Și ce bine ar fi dacă apa nu ar avea miros...!“ O scrisorică dibace în care e vorba de lucrurile care contează (amici, bani, mîncare) e nr. 225: „Dioskoros către Drakon și Eremesis și curator-ul Ammonianos, excelenții săi amici, multe salutări. Mai întîi, sper că sînteți bine și mă rog pentru voi la Tyche a praesidium-ului și a munților unde mă aflu. Recent v-am trimis un borcan triplu, iar voi nu mi-ați trimis o chitanță. Faceți-mi rost de niște pește, o să vă plătesc pînă la ultimul bănuț.“ Alta: „Apollinaris către Sonnaus, fratele său, multe salutări. Mama ta e bine. Fii fără grijă în ce privește hainele – le-am scuturat. Să faci bine să ceri înapoi burduful de apă de la omul cu măgarul care aduce scrisoarea mea și să mi-l umpli. În coș o să găsești o plasă de curmale pe care am dus-o pe umărul meu în Raima“ (276). Vorba aia: hainele să-mi fie scuturate, apă și curmale de Raima să am, și cerul înstelat deasupra mea devine opțional. Ar mai fi băutura: „Macrinus către fratele său Antonas. Îți trimit malțul dacă găsesc pe cineva căruia să i-l dau“ (170). Antonas făcea bere la Mons Claudianus în vremea împăratului Traian – o viață bine petrecută. Dar iată că tocmai cînd lucrurile mergeau mai bine, trebuie să-i scrii doctorului: „Trimite-i un remediu, căci este în pericol de moarte din cauza unei inflamații a amigdalelor. N-a vrut să-ți scrie să vii aici, și nici eu nu ți l-am trimis ca să nu [lacună]. Dacă își revine, te va recompensa“ (222). (Nu s-a păstrat scrisoarea doctorului, care întreba probabil: și dacă nu‑și revine?)

Cam ăștia-s oamenii datorită cărora, una peste alta, Panteonul a fost decorat cu uriașe coloane monolitice de granodiorit. Să mai zic că în izolata carieră egipteană au ajuns și cîțiva daci. De pildă, pe unul dintre cioburi (403) e menționat un anume Diernaios, fiul lui Dardanos, un dac recrutat în armată probabil în vremea lui Traian, din Orșova de azi. 

(Inscripțiile au fost publicate în seria Mons Claudianus. Ostraca Graeca et Latina de către Institut français d’archéologie orientale, Cairo, vol. I-IV, 1992-2009.)

Foto: wikimedia commons

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.