Impresii de ex-fumător
Calendarul laic al cetățeanului zilelor noastre este extrem de strict. Fiecare zi a anului are o semnificație anume, precum pomenirile sfinților în cel bisericesc: Ziua Mondială a Femeii, a Muncii, a Copilului, a Tuberculozei, împotriva Fumatului etc... Organizația Mondială a Sănătății a decretat ultima zi a lunii mai Ziua Mondială fără Tutun. Mai avem și o Zi Națională fără Fumat, o zi Națională pentru Combaterea Fumatului (1 octombrie), o Europă Liberă de Tutun… (…)
Interesantă este evoluția consumului de țigarete per capita la noi în țară: dacă în anii ’70 consumul a fost de 1740, în anii ’80 el crește semnificativ (2130) pentru a scădea între anii 1990-1992 la 1550 de țigări. Cu o prevalență a fumatului de 28% în 1994, ne aflăm sub nivelul majorității țărilor europene, unde consumul de țigarete per capita se situează între 1740 (Finlanda) și 3620 ( Polonia). (…)
Tutunul a reprezentat dintotdeauna un atribut al delectării, o plăcere care îmbină materia brută cu subtitlul pneuma. Nu degeaba „a duhni“ își are rădăcina în „duh“. Valențele negative ale acestei robii a spiritului, plastic exprimate prin cunoscuta sintagmă „iarba dracului“, asociază tutunul cu delăsarea și vraja trîndăviei orientale. Fumatul este condamnat de sfinții părinți, mai îngrijorați de sufletul omului decît de plămînii lui. Cine a vizitat schitul Sihla, oază a spiritualității ortodoxe moldovenești, a putut vedea pe fresca din pridvor cum fumătorii ard în focul gheenei, deasupra bețivilor și a curvarilor. (…)
Adevărul este că fumătorilor li se pregătesc zile nu tocmai bune, dacă ne gîndim că, de exemplu, legea antitabac presupune, printre alte limitări ale spațiului de existență a fumătorului, una de-a dreptul discriminatorie: „În ideea respectării dreptului fiecărui cetățean la aer curat, se impune amenajarea unor spații speciale pentru fumat, în localuri publice cu perceperea unor taxe pentru cei care solicită accesul în acestea.“ (…)
Știut fiind că nu îi poți lua omului ceva fără să-i dai nimic în schimb, în alte țări s-au dezvoltat programe de stimulare materială a celor care se lasă de fumat. Astfel, în Finlanda se fac concursuri publice cu premii de 10.000 de dolari: „Opriți-vă din fumat și cîștigați!“ Astfel de concursuri anuale s-au organizat în Suedia, Danemarca, Polonia, în prezent participînd 50 de țări, avînd un rezultat mai mult decît încurajator: 30.000-40.000 de fumători renunță la fumat anual cu această ocazie. Pe cînd și la noi așa ceva, greu de spus… (…)
Renunțarea la fumat reprezintă, într-o țară instabilă economic, singurul gest voluntar cu care vă puteți îmbunătăți situația financiară și sănătatea în același timp. Și totuși, o țigară la cafea, dimineața după micul dejun sau după masă tîrziu, nu este un păcat atît de mare. Doar dau un sens boem și nonșalant cîtorva clipe de relaxare, într-o viață pe care alții ne-o monitorizează mai mult sau mai puțin frust, în tot restul zilei.
(fragmente dintr-un articol apărut în Dilema, nr. 332, 25 iunie 1999)
