Hrana

Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Inaugurată printr-un dublu vernisaj zilele acestea la Muzeul Ţăranului Român, expoziţia despre hrană încheie şi închide viziunea lui Horia Bernea. Nu întîmplător de-abia acum, căci "hrana" vorbeşte despre tot şi este în toate. Probabil de aceea a şi fost atît de greu de realizat, a luat atît de mult timp şi a rămas ultima sală din "expunerea permanentă". Hrana, şi nu mîncarea, hrana, şi nu doar alimentaţia. Hrana care - mă încăpăţînez să cred - l-a făcut pe om. Munca a venit doar mai tîrziu, pentru a procura hrana necesară... Într-un articol genial despre "sociologia prînzului", pe care îl citez cu toate ocaziile, Georg Simmel îşi pune, prudent, această problemă a relaţiei dintre "prînz" - şi, mai larg, comensalitate - şi originea Omului, ceea ce l-a săltat pe acesta din regnul animal spre o lume aparte, pe care o numim umană. Sociologul german avansează chiar ipoteza că forma rotundă a meselor şi a vaselor constituie urme materiale ale acestei origini. Esenţa acestei metamorfoze o constituie "miracolul" prin care mîncarea fiecăruia a devenit hrana noastră cea de toate zilele, masa noastră comună. Practica prînzului (şi a altor mese comune) a transformat tot ceea ce este mai biologic, mai supus imperiului necesităţii şi mai egoist în fiecare individ viu - mîncarea - în eveniment social împărtăşit de comunităţi care devin, prin aceasta, umane. Căci nu mă pot împiedica să fantasmez şi să mă întreb cum ar arăta un leu sau un lup chemîndu-şi confraţii cu paşnicul "poftiţi la masă!". "Prînzul" lui Simmel transformă astfel fiziologicul în sociologic şi prezidează constituirea socialului. Hrana împărtăşită cu această ocazie se transformă din pradă în dar, devine schimb între egali, care consimt să ofere, să primească şi să înapoieze hrană - ba chiar, mai departe, să renunţe eventual la ea pentru a o schimba pe alte bunuri umane. Or, omul pare a fi acel animal care a descoperit avantajele schimbului, îmblînzind şi "umanizînd" astfel, prin comensalitate şi schimbul de femei, cele două instincte naturale fundamentale: nutriţia şi reproducerea. Nu este de mirare astfel, pe de altă parte, că exact mîncarea şi sexualitatea au făcut totdeauna şi pretutindeni obiectul celor mai multe norme, tabuuri şi celebrări, posturi şi sărbători, încercînd să reglementeze sui generis această tensiune definitorie dintre tot ce este mai "josnic" şi în acelaşi timp mai "înălţător" în aceste practici umane. La o privire mai analitică, hrana configurează spaţiul uman prin două coordonate distincte şi îngemănate: dimensiunea "orizontală" a ospitalităţii şi aceea "verticală" a sacrificiului. Ospitalitatea, pe care o regăsim pretutindeni şi dintotdeauna, reglementează relaţiile dintre oameni în planul existenţei lor sociale. Prin ambivalenţa sa constitutivă (ospitalitate/ostilitate, hospes/hostis, substantive derivate din verbul hostire, a compensa, a trata de la egal la egal, a da înapoi), ea reprezintă un fel de drept cutumiar internaţional, dictînd atitudinea faţă de Celălalt, faţă de străin şi stabilind criteriile după care acesta va fi "omenit" - şi astfel transformat în "om ca şi Noi" - sau, dimpotrivă, exclus de la masa proprie - şi astfel alungat din rîndurile noastre, eventual omorît. De la popoarele Antichităţii şi pînă la kanun-ul încă funcţional în Albania vecină, legile ospitalităţii sînt dintre cele mai stricte şi pun în scenă o imensă diversitate de practici culturale. Complementar, hrana poate fi şi obiect al sacrificiului şi astfel vehicul al relaţiei cu divinitatea, începînd cu hostia (derivată şi ea din verbul hostire), acea victimă sacrificată pentru a compensa mînia zeilor şi sfîrşind cu varietatea indefinită de mîncăruri rituale şi ofrande aduse divinităţilor şi strămoşilor. Creştinismul uneşte apoi aceste două perspective, prin identificarea pîinii cu corpul Domnului şi a vinului cu sîngele divin, transformînd astfel foamea şi setea într-o adoraţie de fiecare zi. Cele două expoziţii simultane de la MŢR se joacă diferit cu aceste perspective şi cu bogăţia etnografică fascinantă a hranei. Într-un caz, scenografia se desfăşoară opulent şi prin juxtapunere în planul descriptiv al etnograficului. În celălalt caz, ea evoluează, printr-o spirală pe care se sprijină întreaga expunere, pe verticala legăturii cu sacrul - dar şi, în acelaşi timp, pe traiectoria ascendentă a interpretării antropologice, "la puterea a doua", a (aproximativ) aceluiaşi material empiric. Vizibil opuse, chiar şi la o primă vedere, cele două expoziţii oferite simultan de către Muzeul Ţăranului Român reuşesc performanţa rară în cultura recentă a ţării noastre de a sublima un conflict într-un dialog: vizitatorii au ceva de învăţat din privirea împreună a celor două viziuni, şi nu din competiţia lor trivială. Împreună şi dincolo de diferenţe, ele ne aduc aminte apoi despre cultura şi istoria care se ascund în spatele gesturilor mărunte, în speţă dincolo de ceea ce tratăm cu indiferenţă ca "mîncare". Nu pot, în acest context, să nu devin "tradiţionalist", comparînd ţărănescul - şi "vechiul" - poftă bună! cu recentul şi cu adevărat trivialul să aveţi poftă! Expoziţiile cu pricina ne aduc aminte încă o dată că nu despre "poftele" corpului este vorba atunci cînd vorbim despre hrană, ci despre acea poftă bună, care transfigurează animalul în om şi-l apropie, prin acelaşi gest, de Dumnezeu. Aşadar, vă urez poftă bună! Şi duceţi-vă să vă împărtăşiţi din hrana "ţăranului român"!...

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.