Hrana

Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Inaugurat─â printr-un dublu vernisaj zilele acestea la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón, expozi┼úia despre hran─â ├«ncheie ┼či ├«nchide viziunea lui Horia Bernea. Nu ├«nt├«mpl─âtor de-abia acum, c─âci "hrana" vorbe┼čte despre tot ┼či este ├«n toate. Probabil de aceea a ┼či fost at├«t de greu de realizat, a luat at├«t de mult timp ┼či a r─âmas ultima sal─â din "expunerea permanent─â". Hrana, ┼či nu m├«ncarea, hrana, ┼či nu doar alimenta┼úia. Hrana care - m─â ├«nc─âp─â┼ú├«nez s─â cred - l-a f─âcut pe om. Munca a venit doar mai t├«rziu, pentru a procura hrana necesar─â... ├Äntr-un articol genial despre "sociologia pr├«nzului", pe care ├«l citez cu toate ocaziile, Georg Simmel ├«┼či pune, prudent, aceast─â problem─â a rela┼úiei dintre "pr├«nz" - ┼či, mai larg, comensalitate - ┼či originea Omului, ceea ce l-a s─âltat pe acesta din regnul animal spre o lume aparte, pe care o numim uman─â. Sociologul german avanseaz─â chiar ipoteza c─â forma rotund─â a meselor ┼či a vaselor constituie urme materiale ale acestei origini. Esen┼úa acestei metamorfoze o constituie "miracolul" prin care m├«ncarea fiec─âruia a devenit hrana noastr─â cea de toate zilele, masa noastr─â comun─â. Practica pr├«nzului (┼či a altor mese comune) a transformat tot ceea ce este mai biologic, mai supus imperiului necesit─â┼úii ┼či mai egoist ├«n fiecare individ viu - m├«ncarea - ├«n eveniment social ├«mp─ârt─â┼čit de comunit─â┼úi care devin, prin aceasta, umane. C─âci nu m─â pot ├«mpiedica s─â fantasmez ┼či s─â m─â ├«ntreb cum ar ar─âta un leu sau un lup chem├«ndu-┼či confra┼úii cu pa┼čnicul "pofti┼úi la mas─â!". "Pr├«nzul" lui Simmel transform─â astfel fiziologicul ├«n sociologic ┼či prezideaz─â constituirea socialului. Hrana ├«mp─ârt─â┼čit─â cu aceast─â ocazie se transform─â din prad─â ├«n dar, devine schimb ├«ntre egali, care consimt s─â ofere, s─â primeasc─â ┼či s─â ├«napoieze hran─â - ba chiar, mai departe, s─â renun┼úe eventual la ea pentru a o schimba pe alte bunuri umane. Or, omul pare a fi acel animal care a descoperit avantajele schimbului, ├«mbl├«nzind ┼či "umaniz├«nd" astfel, prin comensalitate ┼či schimbul de femei, cele dou─â instincte naturale fundamentale: nutri┼úia ┼či reproducerea. Nu este de mirare astfel, pe de alt─â parte, c─â exact m├«ncarea ┼či sexualitatea au f─âcut totdeauna ┼či pretutindeni obiectul celor mai multe norme, tabuuri ┼či celebr─âri, posturi ┼či s─ârb─âtori, ├«ncerc├«nd s─â reglementeze sui generis aceast─â tensiune definitorie dintre tot ce este mai "josnic" ┼či ├«n acela┼či timp mai "├«n─âl┼ú─âtor" ├«n aceste practici umane. La o privire mai analitic─â, hrana configureaz─â spa┼úiul uman prin dou─â coordonate distincte ┼či ├«ngem─ânate: dimensiunea "orizontal─â" a ospitalit─â┼úii ┼či aceea "vertical─â" a sacrificiului. Ospitalitatea, pe care o reg─âsim pretutindeni ┼či dintotdeauna, reglementeaz─â rela┼úiile dintre oameni ├«n planul existen┼úei lor sociale. Prin ambivalen┼úa sa constitutiv─â (ospitalitate/ostilitate, hospes/hostis, substantive derivate din verbul hostire, a compensa, a trata de la egal la egal, a da ├«napoi), ea reprezint─â un fel de drept cutumiar interna┼úional, dict├«nd atitudinea fa┼ú─â de Cel─âlalt, fa┼ú─â de str─âin ┼či stabilind criteriile dup─â care acesta va fi "omenit" - ┼či astfel transformat ├«n "om ca ┼či Noi" - sau, dimpotriv─â, exclus de la masa proprie - ┼či astfel alungat din r├«ndurile noastre, eventual omor├«t. De la popoarele Antichit─â┼úii ┼či p├«n─â la kanun-ul ├«nc─â func┼úional ├«n Albania vecin─â, legile ospitalit─â┼úii s├«nt dintre cele mai stricte ┼či pun ├«n scen─â o imens─â diversitate de practici culturale. Complementar, hrana poate fi ┼či obiect al sacrificiului ┼či astfel vehicul al rela┼úiei cu divinitatea, ├«ncep├«nd cu hostia (derivat─â ┼či ea din verbul hostire), acea victim─â sacrificat─â pentru a compensa m├«nia zeilor ┼či sf├«r┼čind cu varietatea indefinit─â de m├«nc─âruri rituale ┼či ofrande aduse divinit─â┼úilor ┼či str─âmo┼čilor. Cre┼čtinismul une┼čte apoi aceste dou─â perspective, prin identificarea p├«inii cu corpul Domnului ┼či a vinului cu s├«ngele divin, transform├«nd astfel foamea ┼či setea ├«ntr-o adora┼úie de fiecare zi. Cele dou─â expozi┼úii simultane de la M┼óR se joac─â diferit cu aceste perspective ┼či cu bog─â┼úia etnografic─â fascinant─â a hranei. ├Äntr-un caz, scenografia se desf─â┼čoar─â opulent ┼či prin juxtapunere ├«n planul descriptiv al etnograficului. ├Än cel─âlalt caz, ea evolueaz─â, printr-o spiral─â pe care se sprijin─â ├«ntreaga expunere, pe verticala leg─âturii cu sacrul - dar ┼či, ├«n acela┼či timp, pe traiectoria ascendent─â a interpret─ârii antropologice, "la puterea a doua", a (aproximativ) aceluia┼či material empiric. Vizibil opuse, chiar ┼či la o prim─â vedere, cele dou─â expozi┼úii oferite simultan de c─âtre Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón reu┼česc performan┼úa rar─â ├«n cultura recent─â a ┼ú─ârii noastre de a sublima un conflict ├«ntr-un dialog: vizitatorii au ceva de ├«nv─â┼úat din privirea ├«mpreun─â a celor dou─â viziuni, ┼či nu din competi┼úia lor trivial─â. ├Ämpreun─â ┼či dincolo de diferen┼úe, ele ne aduc aminte apoi despre cultura ┼či istoria care se ascund ├«n spatele gesturilor m─ârunte, ├«n spe┼ú─â dincolo de ceea ce trat─âm cu indiferen┼ú─â ca "m├«ncare". Nu pot, ├«n acest context, s─â nu devin "tradi┼úionalist", compar├«nd ┼ú─âr─ânescul - ┼či "vechiul" - poft─â bun─â! cu recentul ┼či cu adev─ârat trivialul s─â ave┼úi poft─â! Expozi┼úiile cu pricina ne aduc aminte ├«nc─â o dat─â c─â nu despre "poftele" corpului este vorba atunci c├«nd vorbim despre hran─â, ci despre acea poft─â bun─â, care transfigureaz─â animalul ├«n om ┼či-l apropie, prin acela┼či gest, de Dumnezeu. A┼čadar, v─â urez poft─â bun─â! ┼×i duce┼úi-v─â s─â v─â ├«mp─ârt─â┼či┼úi din hrana "┼ú─âranului rom├ón"!...

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.