Homeland Security ├«ntr/un oraș mic, albinele și apocalipsa

Publicat în Dilema Veche nr. 196 din 10 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än Greenville, Carolina de Nord, au celebrat Halloween-ul pe o strad─â din centru. Strada era doldora de albine, Iasoni, Draculi ┼či studen┼úi la arte plastice. La ambele capete ale str─âzii, municipalitatea postase ├«ntre trei ┼či patru mii de poli┼úi┼čti, sprijini┼úi de o sut─â de ambulan┼úe cu motoarele turate. Oricine ├«ncerca s─â p─âtrund─â pe terenul minat al masca┼úilor era pip─âit, trecut prin detectorul de metale ┼či controlat s─â nu aib─â arme. Tinerii poli┼úi┼čti din Greenville p─âreau destul de jena┼úi de datoria sf├«nt─â de a se uita sub fustele cu crinolin─â ale frumoaselor Sudului ┼či sub coarnele dr─âce┼čti ale petrec─âre┼úilor care erau cam de aceea┼či v├«rst─â cu ei. Un poli┼úist a ro┼čit ca un trandafira┼č de m─âtase c├«nd a trebuit s─â-┼či treac─â bagheta magic─â printre picioarele unei Scarlett O├ó┬Ç┬ÖHara ├«n travesti. Singurul lucru care ar fi justificat prezen┼úa pe str─âzi a unui atare num─âr de poli┼úi┼čti ar fi fost uciderea tuturor petrec─âre┼úilor de pe str─âzi ┼či importarea unor du┼čmani asem─ân─âtori din alte ┼úinuturi, pentru a ├«ndeplini norma. Poate c─â o sut─â de tipi cu m─â┼čti din New Orleans ┼či c├«teva duzini de mexicani care se preg─âteau pentru Ziua Mor┼úilor. N-am putut s─â ├«n┼úeleg de ce era nevoie s─â a┼čezi o ├«ntreag─â armat─â pentru a asigura paza unei petreceri de Halloween ├«ntr-un mic or─â┼čel sudist, a┼ča c─â v─â propun dou─â teorii: 1) un grant de la Homeland Security pentru a organiza un exerci┼úiu de ap─ârare ┼či 2) s─â ├«mpiedice oamenii ├«mbr─âca┼úi ├«n albine s─â atrag─â aten┼úia asupra faptului c─â albinele s├«nt pe cale de dispari┼úie. Prima teorie este destul de reu┼čit─â, dat fiind faptul c─â HS a ├«ns─âm├«n┼úat or─â┼čelele americane cu bani ┼či a comandat exerci┼úii stupide de identificare a armelor de distrugere ├«n mas─â; eu ├«nsumi i-am ├«nm├«nat o acadea unui poli┼úist care a luat-o, cam cu ne├«ncredere ┼či numai dup─â ce s-a uitat repede ┼či pe furi┼č ├«n jur, s─â fie sigur c─â nu-l vede nimeni; ar fi putut fi o arm─â de distrugere ├«n mas─â ├«n loc de bomboana cu unt de arahide ┼či asta ar fi dus la e┼čecul exerci┼úiului, justific├«nd astfel sumele cheltuite pentru a vedea cum reac┼úioneaz─â ├«n condi┼úii de stres cei chema┼úi s─â reac┼úioneze primii ├«n caz de pericol. ┼×i a doua teorie este la fel de credibil─â pentru c─â, a┼ča cum ┼čtie toat─â lumea acum, dup─â ce a v─âzut documentarul de pe PBS, albinele dispar, ceea ce ├«nseamn─â c─â o s─â r─âm├«nem f─âr─â fructe ┼či legume ├«ntr-un viitor apropiat ┼či o s─â leorp─âim terci din marmite imense, ├«n timp ce arme de distrugere ├«n mas─â vor zbura deasupra noastr─â. Mark Twain, carele le ┼čtia pe toate, a spus c─â "apocalipsa va veni atunci c├«nd nu vor mai fi albine". Tocmai din cauza lui Mark Twain m─â aflam eu, un locuitor al New Orleans-ului, ├«n Greenville. Organizaser─â acolo o Conferin┼ú─â Umoristic─â ┼či m-au pl─âtit s─â vorbesc. Dup─â ce am v─âzut cu ochii mei masivele desf─â┼čur─âri de for┼úe de poli┼úie ├«mpotriva albinelor am vorbit, de bun─â seam─â, despre apocalips─â. Foarte amuzant. Ha-ha. ├Än noaptea de Halloween, cu o zi ├«nainte de alocu┼úiunea mea, vorbisem ├«ntr-un bar cu una dintre albinele evadate care era at├«t de sup─ârat─â de asaltul poli┼úiei statale asupra or─â┼čelului Greenville c─â ├«┼či ├«ntorsese acul spre fa┼ú─â. Albinele, dup─â cum ┼čti┼úi ┼či voi, au acul la spate ┼či, nefiind ni┼čte ma┼čini de zbor prea eficiente, se a┼čaz─â pe ele o mul┼úime de alte obiecte mai iute zbur─âtoare, a┼ča c─â ├«┼či utilizeaz─â acul ca arm─â de autoap─ârare. ┼×i nici asta nu e cine ┼čtie ce ap─ârare, pentru c─â dup─â aia mor. Albinu┼úa asta de la bar hot─âr├«se s─â-┼či ├«ntoarc─â acul c─âtre fa┼ú─â ca s─â nu ├«ndr─âzneasc─â nimeni s─â o atace, fie acela poli┼úist sau be┼úivan. Avea ditamai acul; a┼ča c─â am sf─âtuit-o s─â fac─â uz doar de jum─âtate din el ├«mpotriva atacatorilor, c─â a┼ča ar putea avea ┼čansa ca acesta s─â o ia la fug─â - iar ea va mai apuca s─â mai tr─âiasc─â o zi ┼či s─â-i mai ├«n┼úepe ┼či pe al┼úii. Astea s├«nt g├«ndurile la care te ├«mpinge Homeland Security. ├Äntre timp, m─â tot g├«ndesc ┼či chitesc: oare ce ne-o preg─âti Homeland Security de Mardi Gras ├«n New Orleans? Proiectile d─âr├«m─âtoare de diguri? traducere de Ioana AV─éDANI

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.