Hermeneutica vîrstei

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Hermeneutica vîrstei jpeg

Aud uneori spun├«ndu-se despre unii oameni c─â ar fi ÔÇ×imaturiÔÇť. Observa╚Ťia m─â intrig─â, ├«ntruc├«t, foarte frecvent, indivizii caracteriza╚Ťi astfel se afl─â la v├«rste respectabile, trecute (m─âcar) de prima tinere╚Ťe. Pot s─â ├«n╚Ťeleg, la rigoare, c─â dob├«ndirea unei experien╚Ťe de via╚Ť─â nu este ├«ntotdeauna sinonim─â cu dob├«ndirea unei maturit─â╚Ťi ├«n g├«ndire, dar remarca amintit─â nu se refer─â la acest paradox. Prin ÔÇ×imaturitateaÔÇť unuia sau altuia, mul╚Ťi definesc, de fapt, incapacitatea respectivului de a ├«n╚Ťelege ur├«╚Ťenia lumii ╚Öi, implicit, de a se adapta la ea. Cu alte cuvinte, ├«n limbajul nou, a fi imatur se traduce ca neputin╚Ťa structural─â de a practica arta compromisului. Orice urm─â de demnitate personal─â, orice (minim─â) intransigen╚Ť─â etic─â, orice efort de principialitate vor c─âp─âta, prin urmare, volens-nolens, ├«n societatea de ast─âzi, emblema imaturit─â╚Ťii. E ├«n judecata aceasta, s─â recunoa╚Ötem, un subtil joc al ra╚Ťiunii pervertite. Avem de-a face cu o simpatic─â r─âsturnare hermeneutic─â. Logica elementar─â ne determin─â s─â credem c─â devierea de la un traseu existen╚Ťial general acceptat drept corect reprezint─â mai cur├«nd o tr─âs─âtur─â juvenil─â, de debut biologic ╚Öi psihologic. Tinere╚Ťea, cu accesoriile sale inevitabile ÔÇô lipsa de experien╚Ť─â ╚Öi entuziasmul vitalist ÔÇô, de╚Ťine catalizatorii erorilor de conduit─â. S-ar presupune c─â, pe m─âsura interac╚Ťiunii nemijlocite cu misterele fiin╚Ť─ârii, prilejuite de ├«mb─âtr├«nire, omul ├«nva╚Ť─â s─â-╚Öi gestio┬şneze mai bine facult─â╚Ťile estimative ╚Öi ocole╚Öte gre╚Öelile de odinioar─â, devenind, ├«n consecin╚Ť─â, matur.

De aici deriv─â curiozitatea interpret─ârii contemporane a ÔÇ×maturit─â╚ŤiiÔÇť. Noii ÔÇ×pedagogiÔÇť sugereaz─â c─â tocmai ├«mb─âtr├«nirea asigur─â indivizilor familiarizarea cu dimensiunea sordid─â a vie╚Ťii, cre├«nd contextul dezvolt─ârii unei suprastructuri ├«n con╚Ötiin╚Ť─â, menit─â s─â anuleze ├«nv─â╚Ť─âturile tradi╚Ťionale despre etic/non-etic, ╚Öi chiar impulsurile fire╚Öti (ale bunului-sim╚Ť ├«nn─âscut) de separare a binelui de r─âu. Suprastructura ├«n chestiune ├«nseamn─â ÔÇ×adaptareaÔÇť ╚Öi, colateral, intrarea ├«n ÔÇ×maturitateaÔÇť propriu-zis─â. No╚Ťiunea erorii de conduit─â (de alt─âdat─â) dispare ori, mai corect spus, se metamorfozeaz─â ├«ntr-o fenomenalitate a integr─ârii sociale, echivalent─â procesului de ÔÇ×maturizareÔÇť. Lumea ├«╚Öi dezv─âluie, gradual, imperfec╚Ťiunile ╚Öi atunci, strict ra╚Ťional analiz├«nd, insul, ca parte a ei, nu are altceva de f─âcut dec├«t s─â-i accepte regulile ╚Öi s─â danseze ├«n marea hor─â a istoriei, al─âturi de masele dezl─ân╚Ťuite. ├Än caz contrar, risc─â stigmatul imaturit─â╚Ťii. M─â mir sincer c─â promotorii unei asemenea filozofii nu observ─â, ├«n efectul indirect al teoriei, comicul de situa╚Ťie. Ar rezulta c─â maturizarea constituie un exerci╚Ťiu de asumare ╚Öi ÔÇ×metabolizareÔÇť a r─âului, c─â vie╚Ťile noastre ├«nse╚Öi ar fi doar spectacolele unor infinite ÔÇ×experiment─âriÔÇť ale neprincipialit─â╚Ťii. Dac─â aceast─â variant─â rudimentar─â de ÔÇ×necesitate ├«n╚Ťeleas─âÔÇť, de existen╚Ťialism ├«ntors pe dos, va lua consisten╚Ť─â comportamental─â (nu numai ideologic─â), am putea ajunge, u╚Öor, ni╚Öte mizantropi nihili╚Öti, pentru care existen╚Ťa ├«╚Öi pierde orice sens.

De aceea, nu ezit s─â afirm c─â maturitatea este, oric├«t ar suna de straniu, o problem─â moral─â. Fie ╚Öi pentru simplul motiv c─â proasta sa ├«n╚Ťelegere ÔÇô ilustrat─â mai sus ÔÇô genereaz─â o ÔÇ×circumstan╚ŤialitateÔÇť amoral─â, plas├«nd omul ├«n afara ariei de ac╚Ťiune a eticii. ÔÇ×ImaturulÔÇť de╚Ťine, pe grila moral─â de evaluare, f─âr─â ├«ndoial─â, atribute de erou. Virtutea ajunge s─â fie, ├«n fond, ÔÇ×defectulÔÇť incriminat ├«n acuza╚Ťia de imaturitate. Persoana principial─â, inaderent─â, funciar, la compromis nu a c├«╚Ötigat suficient─â ÔÇ×experien╚Ť─âÔÇť, vezi bine, pentru a supravie╚Ťui. Imaturitatea ar func╚Ťiona a╚Öadar ├«n postura unei pernicioase ╚Öi inexplicabile ├«nclina╚Ťii suicidare. ├Än realitate, se ├«n╚Ťelege, valabil trebuie s─â fie contrariul. Dup─â silogistica etic─â a lui Aristotel, a fi moral ├«nseamn─â a-╚Ťi face bine ╚Ťie ├«nsu╚Ťi ╚Öi, prin tine, celorlal╚Ťi. Ce poate fi mai matur dec├«t acest lucru ├«n ordinea existen╚Ťei umane? ├Än╚Ťeleg├«ndu-te pe tine, devenind adic─â sensibil la dinamica sinelui, la propria identitate, dezvol╚Ťi empatia, comprehensiunea alterit─â╚Ťii ╚Öi, ├«n mod automat, exersezi moralitatea. Fenomenul se petrece ├«n timp, prin acumularea de ÔÇ×material tr─âitÔÇť, de ÔÇ×semnifica╚Ťie existen╚Ťial─â empiric─âÔÇť. Se spune, firesc, ├«n filozofie, c─â nu ai cum s─â define╚Öti ├«n afar─â ceea ce nu ai ├«n╚Ťeles ╚Öi definit exact ├«n─âuntru. ÔÇ×SineleÔÇť este patul procustian al oric─ârei evalu─âri sau raport─âri la alteritate. Toate aspectele lumii reale s├«nt ÔÇ×procesateÔÇť ├«n laboratorul intimit─â╚Ťii p├«n─â c├«nd ├«╚Öi reveleaz─â semnifica╚Ťiile, p├«n─â c├«nd ÔÇ×sevaÔÇť lor hermeneutic─â poate func╚Ťiona precum un ÔÇ×nutrientÔÇť. De ce nu ÔÇ×un nutrient eticÔÇť?

├Än concluzie, maturizarea merge m├«n─â ├«n m├«n─â cu dob├«ndirea virtu╚Ťii ╚Öi cu asimilarea ideii morale. Imaturul autentic e individul golit suflete╚Öte, neutralizat de mecanica existen╚Ťei amorale ╚Öi de ideologia compromisului ca abilitate suprem─â de supravie╚Ťuire. ÔÇ×MaturitateaÔÇť lui ├«l suspend─â din punct de vedere ontologic, plas├«ndu-l ├«n galeria in╚Öilor toxici ╚Öi, implicit, pernicio╚Öi pentru dinamica vie╚Ťii. Totodat─â, ea, aceast─â aparent─â ÔÇ×maturitateÔÇť, deprim─â necondi╚Ťionat. Pe cei din jur. 

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Fa┬şcultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: romanul Scriptor sau Cartea transform─ârilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.