Hărţuirea. Oboseala. Renunţarea

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Dacă vrei să înțelegi ce se-ntîmplă uneori în preajma ta, e bine să respiri adînc înainte de a trage vreo concluzie definitivă. Nervozitatea nu prea ajută la nimic în situația asta. Prin urmare, înainte de a intra în orice teorie a conspirației, cel mai sănătos e să te uiți bine în jur. E important să vezi dacă nu cumva la umbra lucrurilor doarme, sforăind liniștit, vreun prost. Iar dacă pe fața lui se citește și somnul ăla liniștit – al obraznicului care știe că rușinea e punctul slab al ființei umane –, dintr-odată totul începe să pară mult mai limpede.

Ca să treacă vremea și să aibă senzația că lumea are o noimă, oamenii elaborează teorii, prospecte și manuale de folosire a realității. E o îndeletnicire de cînd lumea. Asta ca să nu picăm în prăpastia celei mai adînci depresii atunci cînd vedem că există indivizi care o iau pe niște scurtături aiuritoare, urinînd lejer pe toate mileniile de înțelepciune a umanității. E un dat, un fapt incontestabil, o bornă de neocolit. E ca și cînd, după ce ai deprins cu trudă maximă toate tainele artelor marțiale, apare unul relaxat și te pocnește, cît se poate de senin, lăsîndu te lat. După care pleacă în treaba lui, zîmbind liniștit, cu conștiința faptului că a contribuit la mersul normal al istoriei.

Așa e și cu spațiul public în general. Te agiți, scrii, vorbești, oferi argumente într-o frenezie continuă, dar nu renunți sub nici o formă la obsesia ridicolă de a păstra măsura, faci voluntariat, prețuiești opinia și spațiul privat al oricărui individ, ieși la proteste pașnice, te muncesc zi și noapte datoria și condiția de cetățean, nutrești aspirații de ameliorare continuă a comunității în care trăiești, în sfîrșit, ai gînduri despre cum ar trebui să arate traseele contemporane ale unei ființe civilizate. Și-n timp ce tu faci toate astea, simți dintr-odată că a început să picure. De la un moment dat încolo, ai o vagă bănuială că ceva nu e în regulă. Dar refuzi să accepți că, deasupra ta, cineva urinează la întîmplare. Zici, a mia oară, că nu e cu putință așa ceva. Că realitatea nu poate suporta un asemenea nivel de nesimțire. Pui totul pe seama climei, a condițiilor meteorologice. Deși știi bine că te comporți în virtutea unor mecanisme de apărare – care te protejează cumva să n-o iei razna –, tot o mai ții langa cu speranța, așteptarea, răbdarea, etica, năzuința spre un soi de civilizație după care ai fugit dintotdeauna, împreună cu alții, ca la cursele alea de ogari, alergînd neverosimil după o momeală pe care n-o prind niciodată.

Știi că există oameni în poziții importante, reprezentanți desemnați ai comunității, compatrioți care sînt gata oricînd să te repeadă, să nu dea doi bani pe convingerile și aspirațiile tale, să scuipe cu poftă pe toate odoarele adunate în speranța că, undeva, există un sanctuar al bunului-simț. Mecanismul în virtutea căruia ai fost educat îți dictează să răspunzi cu o monedă diferită de cea cu care ți se adresează ei. Adică să nu-i disprețuiești. Ci, dimpotrivă, să te aștepți la un răspuns măcar egal încărcat cu decență și bune intenții, pe măsura conținutului real pe care l-ai pus în fața lor. În continuare, te simți un soi de prizonier liber consimțit în ridicolul situației-clișeu de a pune, zîmbind, niște flori în gurile de foc ale armelor care sînt ațintite spre tine. Dar e o condiție care te mulțumește într un fel, pentru că simți că e ceva autentic și pentru că vezi limpede cum e împărtășită, la fel de onest, și din partea altora.

Însă realitatea e cunoscută de ambele părți. Așa cum tu știi sau speri că cei care urinează de la înălțime pot avea momente de străluminare, copii care-i trag de mînecă, organizații internaționale care-i atenționează, poate chiar teama clasică de Divinitate, așa știu și ei cît de fragilă e condiția aspirantului naiv la democrație. Se știe limpede că, pînă la urmă, pentru toată lumea, cel mai important lucru e supraviețuirea. Viața de dincolo de idei. Respirația însăși. Fracțiunile de secundă în care îți dai seama că ești pe-aici doar pentru o clipă și nici n-ai apucat să vezi bine ce-o fi prin jur. Se știe că oamenii obosesc și renunță. Se știe că solidaritatea protestului, de orice fel va fi fiind el, se erodează destul de repede și sfîrșește uneori chiar în automutilare. Se știe foarte bine că tragerea de timp, hărțuirea permanentă, picătura chinezească, toate astea duc întotdeauna la oboseală. Și se știe la fel de bine, poate cel mai bine, că o anumită formă de consecvență a tratamentului aplicat poate să readucă la viață niște mecanisme ale renunțării și abandonului, niște resurse de indiferență pe care le conținem mai toți, ca moștenire din istoria noastră recentă.

Atunci, cîtă vreme ne puteam bucura de niște lucruri mici, minuscule, se putea conta pe docilitatea noastră. Acum ne putem bucura de lucruri consistente. Libertate de expresie, libertate de a călători și de a alege orice spațiu în care să trăim, lucruri la care abia îndrăzneam să visăm cu treizeci de ani în urmă. Dar, încetul cu încetul, chiar și astea, ca multe altele, încep să ni se pară mici, minuscule. Ele devin un soi de dat, de normalitate, de părți firești ale mediului înconjurător. Adevărata miză rămîne tot supraviețuirea. Tot acolo ajungem. La respirație. La viața de dincolo de idei. Uitînd că avem ceva de apărat. Uitînd că ideile, oricît ar părea de neeficiente în potolirea foamei, populează măcar spațiul dintre respirații. Spațiul acela în care se face marea diferență. Locul în care, uneori, avem șansa de a înțelege că nu sîntem doar ființe, ci ființe umane. 

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Copii din Africa bucurandu se ca au apa FOTO facebook Stefan Mandachi jpg
Românii generoși au construit 160 de fântâni în Africa. Cei mai sărmani oameni din lume au acum apă potabilă
Românii care s-au gândit la cei mai sărmani copii și bătrâni au construit 160 de fântâni în Africa. Proiectul a demarat la sfârșitul anului 2020 și, datorită celor care au donat, mii de suflete au acum apă potabilă.
Sajjad2 jpg
Handbalist iranian de la Bacău susține protestele din țara sa: Decizie care face valuri
Val de retrageri de la primele reprezentative ale Iranului, după proteste stradale transformate de regim în băi de sânge.
Jair Bolsonaro le face cu mâna susținătorilor FOTO AFP
Alegeri prezidențiale de înalt risc în Bazilia. Actualul președinte, Bolsonaro, nu va recunoaște rezultatul în caz că pierde
Brazilia organizează alegerile prezidențiale duminică, iar actualul președinte - Jair Bolsonaro ar putea fi înfrânt de liderul stângii braziliene și fost președinte Luiz Inacio Lula da Silva .

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.