Hărţuirea. Oboseala. Renunţarea

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Dacă vrei să înțelegi ce se-ntîmplă uneori în preajma ta, e bine să respiri adînc înainte de a trage vreo concluzie definitivă. Nervozitatea nu prea ajută la nimic în situația asta. Prin urmare, înainte de a intra în orice teorie a conspirației, cel mai sănătos e să te uiți bine în jur. E important să vezi dacă nu cumva la umbra lucrurilor doarme, sforăind liniștit, vreun prost. Iar dacă pe fața lui se citește și somnul ăla liniștit – al obraznicului care știe că rușinea e punctul slab al ființei umane –, dintr-odată totul începe să pară mult mai limpede.

Ca să treacă vremea și să aibă senzația că lumea are o noimă, oamenii elaborează teorii, prospecte și manuale de folosire a realității. E o îndeletnicire de cînd lumea. Asta ca să nu picăm în prăpastia celei mai adînci depresii atunci cînd vedem că există indivizi care o iau pe niște scurtături aiuritoare, urinînd lejer pe toate mileniile de înțelepciune a umanității. E un dat, un fapt incontestabil, o bornă de neocolit. E ca și cînd, după ce ai deprins cu trudă maximă toate tainele artelor marțiale, apare unul relaxat și te pocnește, cît se poate de senin, lăsîndu te lat. După care pleacă în treaba lui, zîmbind liniștit, cu conștiința faptului că a contribuit la mersul normal al istoriei.

Așa e și cu spațiul public în general. Te agiți, scrii, vorbești, oferi argumente într-o frenezie continuă, dar nu renunți sub nici o formă la obsesia ridicolă de a păstra măsura, faci voluntariat, prețuiești opinia și spațiul privat al oricărui individ, ieși la proteste pașnice, te muncesc zi și noapte datoria și condiția de cetățean, nutrești aspirații de ameliorare continuă a comunității în care trăiești, în sfîrșit, ai gînduri despre cum ar trebui să arate traseele contemporane ale unei ființe civilizate. Și-n timp ce tu faci toate astea, simți dintr-odată că a început să picure. De la un moment dat încolo, ai o vagă bănuială că ceva nu e în regulă. Dar refuzi să accepți că, deasupra ta, cineva urinează la întîmplare. Zici, a mia oară, că nu e cu putință așa ceva. Că realitatea nu poate suporta un asemenea nivel de nesimțire. Pui totul pe seama climei, a condițiilor meteorologice. Deși știi bine că te comporți în virtutea unor mecanisme de apărare – care te protejează cumva să n-o iei razna –, tot o mai ții langa cu speranța, așteptarea, răbdarea, etica, năzuința spre un soi de civilizație după care ai fugit dintotdeauna, împreună cu alții, ca la cursele alea de ogari, alergînd neverosimil după o momeală pe care n-o prind niciodată.

Știi că există oameni în poziții importante, reprezentanți desemnați ai comunității, compatrioți care sînt gata oricînd să te repeadă, să nu dea doi bani pe convingerile și aspirațiile tale, să scuipe cu poftă pe toate odoarele adunate în speranța că, undeva, există un sanctuar al bunului-simț. Mecanismul în virtutea căruia ai fost educat îți dictează să răspunzi cu o monedă diferită de cea cu care ți se adresează ei. Adică să nu-i disprețuiești. Ci, dimpotrivă, să te aștepți la un răspuns măcar egal încărcat cu decență și bune intenții, pe măsura conținutului real pe care l-ai pus în fața lor. În continuare, te simți un soi de prizonier liber consimțit în ridicolul situației-clișeu de a pune, zîmbind, niște flori în gurile de foc ale armelor care sînt ațintite spre tine. Dar e o condiție care te mulțumește într un fel, pentru că simți că e ceva autentic și pentru că vezi limpede cum e împărtășită, la fel de onest, și din partea altora.

Însă realitatea e cunoscută de ambele părți. Așa cum tu știi sau speri că cei care urinează de la înălțime pot avea momente de străluminare, copii care-i trag de mînecă, organizații internaționale care-i atenționează, poate chiar teama clasică de Divinitate, așa știu și ei cît de fragilă e condiția aspirantului naiv la democrație. Se știe limpede că, pînă la urmă, pentru toată lumea, cel mai important lucru e supraviețuirea. Viața de dincolo de idei. Respirația însăși. Fracțiunile de secundă în care îți dai seama că ești pe-aici doar pentru o clipă și nici n-ai apucat să vezi bine ce-o fi prin jur. Se știe că oamenii obosesc și renunță. Se știe că solidaritatea protestului, de orice fel va fi fiind el, se erodează destul de repede și sfîrșește uneori chiar în automutilare. Se știe foarte bine că tragerea de timp, hărțuirea permanentă, picătura chinezească, toate astea duc întotdeauna la oboseală. Și se știe la fel de bine, poate cel mai bine, că o anumită formă de consecvență a tratamentului aplicat poate să readucă la viață niște mecanisme ale renunțării și abandonului, niște resurse de indiferență pe care le conținem mai toți, ca moștenire din istoria noastră recentă.

Atunci, cîtă vreme ne puteam bucura de niște lucruri mici, minuscule, se putea conta pe docilitatea noastră. Acum ne putem bucura de lucruri consistente. Libertate de expresie, libertate de a călători și de a alege orice spațiu în care să trăim, lucruri la care abia îndrăzneam să visăm cu treizeci de ani în urmă. Dar, încetul cu încetul, chiar și astea, ca multe altele, încep să ni se pară mici, minuscule. Ele devin un soi de dat, de normalitate, de părți firești ale mediului înconjurător. Adevărata miză rămîne tot supraviețuirea. Tot acolo ajungem. La respirație. La viața de dincolo de idei. Uitînd că avem ceva de apărat. Uitînd că ideile, oricît ar părea de neeficiente în potolirea foamei, populează măcar spațiul dintre respirații. Spațiul acela în care se face marea diferență. Locul în care, uneori, avem șansa de a înțelege că nu sîntem doar ființe, ci ființe umane. 

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

violente Spania jpeg
Violențe anti-imigranți în Spania. Mai multe persoane rănite în a doua noapte de proteste
Tensiunile din orașul spaniol Torre Pacheco escaladează, după ce un pensionar a fost agresat. Autoritățile cer calm, în timp ce grupuri extremiste incită la ură.
irina columbeanu jpg
De ce nu revine Monica Gabor în România? Irina Columbeanu: „Eu mi-am asumat un risc să vin aici”
Invitată în emisiunea „La Măruță”, Irina Columbeanu a vorbit sincer despre viața mamei sale, Monica Gabor, în Statele Unite ale Americii. Tânăra a mărturisit că fosta soție a lui Irinel Columbeanu trăiește liniștit și fericit alături de partenerul ei, Mr. Pink.
image png
Ministrul Economiei anunță schimbarea firmelor care selectează managerii companiilor de stat. „E o prefăcătorie”
Modul în care sunt stabiliți managerii care conduc companiile statului nu are nicio legătură cu normalitatea, spune ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă.
Cum și-a sărbătorit Bianca  Brad băiatul care a împlinit 20 de ani! Cât de mândră este vedeta de realizările sale!
Cum și-a sărbătorit Bianca Brad băiatul care a împlinit 20 de ani: „Am vrut să trăiesc pentru el, să stăm mai mult timp împreună!”
Fiul Biancăi Brad (57 de ani), Luca, a împlinit 20 de ani iar vedeta se uită la el ca la soare. Nu știe nici când a trecut timpul și nici când a plecat băiatul de acasă la studii, în Italia.
florin salam la 40 de intrebari cu denise rifaikanal d 1 scaled e1695626612572 webp
Florin Salam, amenințat cu cuțitul în plină stradă. A fost salvat în ultimul moment de un interlop cunoscut
Florin Salam a fost la un pas de o confruntare violentă cu un cunoscut clan din Capitală. Celebrul manelist trecea prin zona parcului Herăstrău, întorcându-se de la un eveniment din Constanța, atunci când a fost abordat de trei membri ai clanului Cocalarilor. Artistul era însoțit de bodyguardul său,
Tineri Europa FOTO Shutterstock
Tinerii nu se mai simt parte din Uniunea Europeană. Cum s-a ajuns aici și ce este de făcut
Într-o Europă tot mai tensionată între crize și reforme amânate, poate cea mai alarmantă statistică este și cea mai puțin discutată: tinerii europeni, în special cei sub 35 de ani, se simt tot mai deconectați de proiectul european.
image png
Cea mai îngustă mașină din lume are doar 50 de centimetri lățime. Constructor: „Totul a început de la autodistrugerea noastră”
Cea mai subțire mașină din lume a fost proiectată de un mecanic din Italia, modelul având doar 50 cm lățime.
image png
Sondaj. Majoritatea cetăţenilor din Franţa, Germania, Italia şi Spania susțin revenirea Marii Britanii în Uniunea Europeană
La un deceniu după ce deputaţii au votat pentru organizarea referendumului care a dus la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, un sondaj a arătat că majorităţile din cele mai mari patru state membre ale blocului ar susţine reintegrarea Mareii Britanii.
radu miruta foto facebook jpg
Radu Miruţă critică promovarea turismului românesc: „Pliantele îți creau un sentiment de repulsie”
Ministrul Radu Miruță spune că abordarea ministerului este „învechită” și anunță că familia lui își va petrece vacanța în țară, după ani de zile în Grecia.