Hambara

Publicat în Dilema Veche nr. 253 din 22 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

CAS este un loc unde mă simt acasă. Cred că proiectele au început acum vreo 15 ani, pe cînd încă nu exista instituţia, dar începeau să se adune oamenii. Apoi, la un moment dat, a apărut primul proiect de anvergură, care ne-a permis să ne întîlnim la cîteva săptămîni o dată, cu frenezie, însoţiţi fiecare de îngerii şi demonii personali şi uitînd în lungile nopţi de cîrciumă, motivul - devenit pretext - pentru care ne adunaserăm. Tîrziu, cînd am încetat să ne mai vedem, prinşi în alte proiecte şi servituţi în ţările noastre şi ale altora, ne-am dat seama că deveniserăm prieteni. Proiectele care ne adunaseră rămăseseră în urmă şi ani de-a rîndul am înotat senini în prietenie ca într-o mare de argint pe noapte cu lună. Mai simţeam această mîngîiere catifelată pe piele atunci cînd am coborît, în urmă cu cîteva zile, din avion şi m-am îndreptat spre CAS. - Acum trebuie să plec, am venit numai să te văd - mă îmbrăţişă P. - Acum a devenit şi preşedinta Fundaţiei X, care sărbătoreşte diseară zece ani... - îmi explică I. - A, înţeleg... Rămîne atunci pe data viitoare. - Pe data viitoare... - îşi luă P., neconvinsă, rămas-bun. - Lăsaţi-mă să plătesc eu - insistă I. - Fii serios, plătim ca de obicei! - insistăm noi. - Măcar aşa, ca mulţumire... - Ca mulţumire? - se minunează S. Tu ai făcut toată munca, noi ar trebui să-ţi mulţumim! - Nu-i aşa... Voiam să vă mulţumesc că am stat de vorbă. În ultima vreme nu prea mai am cu cine să vorbesc... Mă uit mirat în ochii lui I. E cel mai puţin sentimental dintre noi şi aceste vorbe nu i se potrivesc. Dar este sincer, nu mă pot îndoi de aceasta. E tăcere şi ne uităm minute în şir în fundul halbelor de bere, fiecare cu gîndurile sale. - Unde ai fost? Te-am aşteptat să mergem să mîncăm ceva - îl întîmpin eu pe S. Am rămas numai noi doi şi peste cîteva ore S. trebuie să meargă la gară să prindă trenul de Belgrad. - M-a răpit D. A insistat foarte mult să mergem la o cafea să vorbim despre poveştile ei cu cartea. De fapt, cred că era mai mult decît atît... Ştii ce mi-a spus la sfîrşit? Că, în ultima vreme, nu mai are cu cine să vorbească astfel de lucruri sau, mă rog, în acest fel. Ea, care e înconjurată permanent de crema intelectualităţii!? Mi-a adus aminte de I., ştii, ceea ce ne-a spus la prînz, la masă... Ieşim să căutăm o cîrciumă ieftină, să băgăm ceva în gură înainte de plecarea trenului lui S. Mergem în tăcere pe străzile ponosite, atît de bine cunoscute. - Hambara! - exclamăm brusc amîndoi. Intrăm în curtea dărăpănată şi împingem uşa de scînduri lipsită de orice firmă sau indicaţie: e doar pentru cunoscători! Ne oprim în prag cîteva minute să ne obişnuim cu întunericul acestei pivniţe fără electricitate. Cele cîteva lumînări plutind deasupra unor mici băltoace de ceară topită ne ajută să ne orientăm şi să descoperim unul dintre locurile noastre de pierzanie amicală: hambara. Mergem la bar şi ne comandăm reflex aceleaşi băuturi ca în urmă cu... în urmă cu cîţi ani? - La Atena, după ce s-a terminat conferinţa, am vrut să merg să văd marea - povesteşte S. în pîlpîitul unei lumînări. Nu s-a găsit nici un amator, aşa că am pornit singur, la nimereală. Ştiam însă că voi ajunge unde trebuie. Am ajuns însă la un port mic şi murdar, cu cîteva bărci pescăreşti şi chestiile alea mari, cu braţe de beton, cum le zice, din care se fac digurile... Mă rog, am mers mai departe şi am ajuns la un alt port, mai mare şi mai cochet, cu iahturi, de data aceasta. Dar nu era nici asta, nu era ce căutam. Era tîrziu, pierdeam avionul, aşa că mă gîndeam să mă întorc. Am mai mers însă cîţiva paşi şi, deodată, am văzut sus, cu faţa spre mare, un fel de catarg. Am pornit-o într-acolo, nici eu nu ştiu de ce. Cînd m-am apropiat, mi-am dat seama că era un restaurant în formă de corabie, pustiu, în mijlocul unei grădini de măslini. Am ocolit clădirea, printre măslini şi m-am pomenit în faţa unei porţi verzi. Adică un soi de grilaj înghiţit de iederă. Şi de acolo, pe sub porticul verde, se vedea marea! Nesfîrşită şi liniştită... Da, asta era, asta căutasem!... - Şi ţi-au dat lacrimile... - am completat eu. - Mda... Mă rog, iartă-mă, nu văd de ce îţi spun toate astea, e impudic, dar în ultima vreme nu mai pot să vorbesc despre lucruri din astea decît cu nevastă-mea. Cînd m-am întors la hotel, am trimis un mail celui mai bun prieten al meu, povestindu-i aventura. Nu mi-a răspuns. Nu mi-a răspuns niciodată... Tu ştii de ce? - îşi îndreptă S. privirea spre mine după o lungă pauză. Am tăcut o bună bucată de vreme, gîndindu-ne la I., la D., la P. şi la toţi ceilalţi. Nu i-am atras atenţia lui S. că pierduse trenul. Şi nici el nu a zis nimic pînă tîrziu în noapte.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.