Halucina╚Ťii oolitice (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Halucina╚Ťii oolitice (I) jpeg

Partea cea mai interesant─â a lui Venus din Willendorf este capul. Am reluat de cur├«nd literatura de specialitate dedicat─â acestui tip de statuete paleolitice asociate, chipurile, cu cultul fertilit─â╚Ťii. Printre ele, articole recente ciudate. Se ar─âtaser─â imagini ale acestor statuete unui e╚Öantion de b─ârba╚Ťi, c─ârora li se ├«nregistrase mi╚Öcarea ochilor (eye tracking). Tehnologia de ultim─â or─â a confirmat astfel ceea ce se b─ânuia ├«nc─â de anul trecut, c─â pentru b─ârba╚Ťi arta ├«nseamn─â ├«n primul r├«nd s├«ni.

Totu╚Öi, capul este partea care pare s─â ofere indica╚Ťiile cele mai interesante referitoare la scopul statuetelor. Azi nu prea mai s├«nt suficiente interpret─ârile vechi, care vedeau ├«n ele sex toys, sau artefactele unui monoteism organizat ├«n jurul unei presupuse Mari Zei╚Ťe. E drept c─â printre cele vreo dou─â sute de sculpturi antropomorfe din cultura paleolitic─â zis─â gravettian─â, cele masculine s├«nt excep╚Ťional de rare, poate dou─â sau trei. Dar uneori, cu c├«t un pattern pare mai clar, cu at├«t explica╚Ťia e mai ├«n╚Öel─âtoare.

Statuetele s├«nt de obicei descrise ca reprezent├«nd femei cu greutatea mult peste cea ÔÇ×normal─âÔÇť. Partea asta e tipic─â pentru voio╚Öia cu care se transplanteaz─â no╚Ťiuni moderne ├«n studiul preistoriei ÔÇô la fel ca ├«n cazul de mai sus al monoteismului. Acum aproape 30.000 de ani, c├«nd e produs─â statueta de la Willendorf (╚Öi ├«n urm─âtorii 5.000 de ani ├«n care tipul r─âm├«ne popular), nu ╚Ötim care era greutatea medie a popula╚Ťiilor europene de pe siturile din Fran╚Ťa de azi ╚Öi cele ├«nrudite din Moravia ╚Öi Rusia. Nemaivorbind c─â ╚Öi greutatea medie de ast─âzi, pe care apas─â de altfel ╚Öi normativismul cultural ╚Öi cel consumatorist, variaz─â demografic. (C─â veni vorba, a da statuetelor numele anacronic de Venus este un exemplu detestabil de mali╚Ťie arheologic─â.) Ce conteaz─â e c─â multe din aceste statuete par s─â reprezinte femei ├«ns─ârcinate. Un exemplu extraordinar de art─â paleolitic─â este chiar o statuet─â de la Grimaldi, la grani╚Ťa franco-italian─â de azi, care arat─â pe o fa╚Ť─â o femeie gravid─â ╚Öi pe cealalt─â una supl─â. Cei care s-au ├«ncumetat s-o interpreteze zic c─â poate s─â fi fost o amulet─â purtat─â de o femeie care dore╚Öte s─â r─âm├«n─â ├«ns─ârcinat─â.

Capul lui Venus din Willendorf nu are fa╚Ť─â, ci este uniform acoperit cu minuscule zigzaguri ├«ncol─âcite. S-a spus c─â e vorba de p─ârul ├«ngrijit al acestei doamne, ╚Öi sigur c─â nu trebuie s─â ai un doctorat ÔÇô sau, azi, trebuie ÔÇô ca s─â presupui c─â ceea ce vedem pe cap ar putea fi p─ârul. O teorie ceva mai interesant─â este c─â acest model reprezint─â de fapt un fel de bonet─â, poate chiar decorat─â cu scoici. Textile se produceau cu siguran╚Ť─â ├«n paleoliticul superior ╚Öi unele Venus au serii de incizii care trebuie s─â fi reprezentat elemente de vestimenta╚Ťie. ├Än genera╚Ťiile de dup─â ÔÇ×revolu╚Ťia a╚ŤeiÔÇť, e clar c─â orice produs textil e prestigiu pur, ╚Öi sculptorul are un moment de ezitare pentru c─â nu ╚Ötie ce ar fi mai spectaculos, femeia goal─â sau cea ├«mbr─âcat─â. ├Än alt─â parte citesc o teorie de ultim─â or─â care de data asta m─â las─â ├«n bezn─â ╚Öi r─âcoare: statuetele de tip Venus ar reprezenta stadiile de dezvoltare ale unor ciuperci importante pentru comunit─â╚Ťile paleolitice. Capul celei de la Willendorf ar fi astfel inspirat de un anumit stadiu al musc─âri╚Ťei, o ciuperc─â halucinogen─â foarte ╚Öic.

E adev─ârat c─â exist─â c├«teva tr─âs─âturi cvasi-psihedelice ale corpurilor de Venus. Compozi╚Ťia lor e romboidal─â, cu maxim─â aten╚Ťie pe s├«ni, ╚Öolduri ╚Öi abdomen, ╚Öi restul nefocalizat. Picioarele se termin─â la glezne, antebra╚Ťele s├«nt invizibile. Un exerci╚Ťiu cartezian care trebuie f─âcut ├«ntotdeauna e ca, ├«nainte de specula╚Ťii sofisticate, s─â ne ├«ntreb─âm dac─â nu cumva dispunem de o explica╚Ťie mai prozaic─â, de pild─â una tehnic─â, legat─â de structura materialului sau de natura uneltelor. Statueta noastr─â e sculptat─â ├«ntr-un tip de calcar importat (e singurul obiect g─âsit la Willendorf f─âcut din acest material). Calcarul acesta, numit oolitic din cauza caracterului granular, se poate fractura ├«ntr-adev─âr ├«n punctele de minim─â rezisten╚Ť─â, cum ar fi gleznele, iar alte statuete s├«nt rupte la g├«t. Dar poate materialul a fost ales pentru c─â re╚Ťine mai mult timp pigmentul, ocrul ro╚Öu care e ├«nc─â vizibil ici-colo pe cap. ├Än s─âp─âturile din 2005 s-a g─âsit la Willendorf ╚Öi un os de pas─âre umplut inten╚Ťionat cu acest pigment. De vreme ce statueta a fost conceput─â cu cap, ├«nseamn─â ├«ns─â c─â nu era a╚Öa greu s─â se cru╚Ťe o fa╚Ť─â ├«n masa ornamental─â care ├«l acoper─â. A╚Öadar, nu materialul e r─âspunz─âtor pentru ciud─â╚Ťeniile statuetei.

O s─â anticipez pu╚Ťin, ├«ntreb├«ndu-m─â dac─â pentru autoportrete se putea folosi luciul apei. Sigur c─â primele oglinzi propriu-zise de care avem ╚Ötiin╚Ť─â par s─â fi fost discurile de obsidian, ap─ârute acum vreo 10.000 de ani ├«n Anatolia; dar de ce s─â nu folose╚Öti un ochi lini╚Ötit de ap─â? Culmea e c─â pe un sit paleolitic din Fran╚Ťa de azi s-a descoperit o mic─â lespede de calcar pe care este incizat─â o scen─â incredibil─â: o femeie ├«ngenuncheat─â, sub care, cu incizii mai superficiale, e redat─â reflec╚Ťia ei ├«n ap─â. Pe de alt─â parte, oglinda apei introduce alte tipuri de distorsiuni, ├«n loc s─â l─â╚Ťeasc─â mijlocul ╚Öi s─â ├«ngusteze picioarele. Venus nu era sculptat─â copiind imaginea dintr-o oglind─â.

Constat acum c─â miercurea asta s-au ├«mplinit 111 ani de la descoperirea a╚Öa-numitei Venus din Willendorf. Iar s─âpt─âm├«na viitoare voi povesti explica╚Ťia cea mai ├«ndr─âznea╚Ť─â ╚Öi ├«n acela╚Öi timp poate cea mai logic─â din toate cele propuse p├«n─â acum pentru absen╚Ťa figurii ei. 

C─ât─âlin Pavel este arheolog ╚Öi scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.