Geamuri şi uşi, curent şi sufocare

Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
Comunismul se aplică din nou jpeg

O cunoștință mi-a povestit cum, în prima ei tinerețe, lucra într-o fabrică tipică pentru vremurile de atunci: un fel de hală lungă, destul de înaltă și cu foarte multe geamuri care acopereau fațadele de sus pînă jos. Problema acelor geamuri nu era neapărat că niciodată nu erau spălate și deveniseră aproape opace de mizerie, ci că, în timp, ele se tot spărgeau și rămîneau așa. Nefiind bani de investiții (că erau vremurile cînd trebuia plătită datoria externă), nu le mai înlocuia nimeni. Așa se făcea că iarna în hală era frig ca afară și un curent teribil, iar „oamenii muncii“ (cum li se zicea pe atunci) trebuiau să lucreze încotoșmănați cu paltoane și căciuli. Vara, în schimb, curentul care se strecura prin spărturi nu era destul de puternic pentru a vîntura aerul care, înăuntrul acelei hale industriale, se încingea exact ca într-o seră cu plante tropicale. Plîngerile muncitorilor n-au avut niciodată ­vreun efect, iar de-a lungul timpului geamurile întregi se tot împuținau, făcînd totul din ce în ce mai greu de suportat.

S-ar putea spune că lucrurile s-au schimbat foarte mult de atunci și că nu e probabil să mai găsești astăzi asemenea condiții dure de muncă. Totuși, cîrcotașii observă că nimic nu dispare, totul se transformă. Halele acelea pe orizontală cu multe geamuri, spun ei, s-au transformat în hale pe verticală, adevărate „turnuri“ lucitoare și colorate, tot cu multe geamuri, dar care, spre deosebire de halele ceaușiste, sînt spălate periodic pe dinafară de alpiniști utilitari. De obicei e vorba de geamuri ușor fumurii care oferă protecție contra soarelui, nu se sparg, dar nici nu pot fi deschise vreodată, chiar dacă atmosfera de afară e perfectă. Temperatura interioară a acestor „turnuri“ e asigurată de regulă prin centrale speciale care furnizează în tot imobilul aceeași temperatură și umiditate de-a lungul întregului an. Angajații nu mai tremură de frig iarna și nu se mai sufocă de căldură vara. Dar dacă unul vrea mai cald și altul mai frig, nu e absolut nimic de făcut. Viața acolo e ca într-o conservă pentru omul mediu, nici prea friguros, nici prea călduros. Există și sedii de firmă unde geamurile se deschid și în care aerul condiționat poate fi reglat. Dar și acolo unii se simt întotdeauna hărțuiți de obișnuințele sau preferințele celorlalți. Unii vor curent, alții nu, unii vor aer condiționat, alții preferă geam deschis, unii sînt răciți, alții au bufeuri și tot așa. Nu cred să existe angajat care să nu se fi lovit de asemenea lucruri. Uneori, cîte un ins dominant își impune condițiile preferate în dauna celorlalți. Dacă sînt mai multe personalități puternice se iscă, bineînțeles, certuri. Mai sînt și nesimțiții care fac ce vor, fără să întrebe și fără să se sinchisească de ceilalți. Cînd se lucrează la comun, soluțiile care să împace pe toată lumea sînt de multe ori imposibile. Vorbim de niște probleme aparent mărunte, dar care îți pot măcina viața de zi cu zi.

Am lucrat odată într-o instituție, să-i zicem multinațională, în care lucrurile astea nu erau niciodată lăsate la voia întîmplării. Erai chestionat periodic prin e-mail-uri și dacă scaunul pe care stai e în regulă, dacă e reglabil, dacă are cotiere, dacă e prea moale sau prea tare. Într-o zi de week-end, eram de serviciu singur, la Londra, într un birou a cărui ușă era, ca toate ușile de acolo, construită special contra incendiilor (o prevedere ce părea a se înscrie într-o serie aproape sfîntă de măsuri coborîte de la marele incendiu din 1666). Era dintr-un material ignifug și trebuia să se închidă singură, grație unui arc. Numai că, blocată de un mare dicționar pus pe jos, ușa era larg deschisă. Stătea așa de cînd o știam. La un moment dat, în cadrul ei au apărut un bărbat și o femeie, îmbrăcați cu veste reflectorizante, probabil de la administrația clădirii. M au atenționat că nu e în regulă să stau cu ușa deschisă și femeia, care părea să fie șefă, s-a aplecat să ridice dicționarul, ca s-o închidă. Chiar dacă, la drept vorbind, nu mă prea interesa poziția ușii, tonul mustrător și felul intempestiv în care cei doi hotărau să mă închidă în birou m-au enervat. Mi-a venit pe loc ideea să le spun că sufăr de claustrofobie și că nu suport ușa închisă. Femeia a făcut ochii mari. M-a întrebat despre nu știu ce procedură legată de nevoi speciale. Eu am dat din umeri. Ea a intrat în derută. Nu cumva măsurile de protecție pentru angajații cu probleme aveau prioritate în fața regulilor contra incendiilor de care era ea responsabilă? După secunde bune de tăcere în care a părut să evalueze dilema, cu o scăpărare jucăușă în ochi, femeia a enunțat o soluție cît se poate de familiară pentru un român. „Uite cum facem, a zis. Noi închidem ușa așa cum scrie la regulament și, după ce plecăm, poți face ce vrei.“

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.