Găurile negre din societate

Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Găurile negre din societate jpeg

Fizicianul Richard P. Feynman (despre care am mai scris) a devenit, după Albert Einstein, una dintre cele mai proeminente figuri între fizicienii secolului XX, iar la 30 de ani de la moarte parcă devine din ce în ce mai popular. Laureat al premiului Nobel, s-a distins prin contribuții importante în domeniul cuantic. În anii Războiului a lucrat la Los Alamos la proiectul fabricării bombei atomice. A cucerit însă publicul larg prin mintea sa sclipitoare, prin personalitatea și excentricitățile sale. După cîteva cărți legate de biografia și descoperirile sale, editura Humanitas a publicat și un volum (Sensul tuturor lucrurilor) cu trei conferințe ținute de Feynman la Seattle, în 1963.

Astăzi, titlurile lor sînt de natură să ne stîrnească interesul: „Incertitudinea științei“, „Incertitudinea valorilor“ și „O epocă neștiințifică“. Conferințele sînt legate de observațiile fizicianului asupra a ceea ce se petrecea în general în societate, în Statele Unite și nu numai acolo, în anii ’60, dar ele ne duc automat cu gîndul și la ceea ce trăim astăzi în România și nu doar în România. În prima lui conferință, Feynman vorbește printre altele și despre aplicațiile științei și dă un exemplu care îl uimește. Spune cum oamenii din cartierele sărace din zonele mai înalte din Rio de Janeiro, în secolul XX, nu au canalizare și apă curentă. Nu poate fi o problemă legată de știință, spune el, și nici de expertiză practică, pentru că la doi pași, în zona plajei și a cartierelor bogate, asemenea probleme au fost de mult rezolvate. Nici costul unei biete țevi și al unei pompe care să ducă apa în vîrful fiecărui deal nu i se pare demne de luat în seamă. Și totuși, noi știm că și astăzi, după încă o jumătate de secol, deși omul a ajuns pe Lună, într-o mulțime de locuri de pe Pământ lucrurile stau la fel. De pildă, deși intrată în Uniunea Europeană de peste un deceniu, România are încă peste două mii de școli cu „buda“ în curte. Adică acolo n-a ajuns pînă astăzi tehnologia țevilor și a pompelor? Și, în definitiv, cît poate să coste așa ceva?

După multe alte exemple și teorii legate de filozofia științei, în prima sa conferință de la Seattle, Feynman ajunge la concluzia că (cel puțin în știință) o certitudine nu poate fi niciodată absolută și că există doar grade de certitudine, în vreme ce „îndoiala este de mare însemnătate în știință (…), îndoiala nu e ceva înfricoșător, ci un lucru de mare valoare“. Aviz celor încoțopeniți în certitudini.

Despre conferința cu privire la incertitudinea valorilor aș spune că e de referință. Feynman își demonstrează cu prisosință puterea intelectuală. Mă opresc însă doar la o singură idee din ea. Fizicianul spune de ce Uniunea Sovietică, deși deținea rachete și tehnologii militare de vîrf, nu era de fapt o țară deschisă științei, așa cum se pretindea. Asta pentru că statul intervenea și influența politic rezultatele cercetărilor. Feynman încheie cu ideea că „Nici un stat nu are dreptul să decidă valoarea de adevăr a principiilor științifice, nici să dicteze în vreun fel natura problemelor investigate (…). În schimb, are față de cetățenii săi datoria să mențină libertatea, să le permită să contribuie pe mai departe la aventura și dezvoltarea neamului omenesc“. La fel crede Feynman și în privința libertății artistice și de exprimare.

În fine, în cea de-a treia sa conferință – „O epocă neștiințifică“ –, marele fizician aduce în discuție o mulțime de obiceiuri și credințe din societatea pe care o numim modernă și care nu au nici o legătură cu știința. E vorba despre lucruri pe care multă lume le ia în serios, ca pe niște certitudini absolute, deși ele n-au fost sau n au putut fi niciodată demonstrate în mod științific. Și aici intră farfuriile zburătoare, astrologia, cazurile de vindecări miraculoase pe baza credinței, telepatia, spiritismul și altele. Unele nu au fost niciodată demonstrate pînă la capăt (așa încît să aibă un grad rezonabil de certitudine, științific), unele sînt nedemonstrabile, iar altele țin de impostură pur și simplu. Iată, de exemplu, ce părere are Feynman despre „fenomenul“ farfuriilor zburătoare: „întrebarea nu este ce e sau nu e posibil (…). Nu ne ajută cu nimic să demonstrăm iar și iar că nu putem infirma existența farfuriilor zburătoare. (…) Trebuie să judecăm dacă avem într-adevăr de-a face cu o farfurie zburătoare, dacă e rațional, dacă e probabil.“ Dar omul obișnuit, explică el, nu poate înțelege că e imposibil să se întîmple tot ce e posibil. Cu finețe și inteligență, Feynman intră și în detaliile foarte complicate ale relațiilor dintre știință, religie și morală și încheie oarecum surprinzător, spunînd că n-a găsit o expresie mai bună a convingerilor sale morale decît Enciclica papei Ioan al XXVIII-lea.

Dacă în anii ’60, în culmea gloriei descoperirilor științifice din Statele Unite, puteau fi găsite atît de multe dovezi că, de fapt, se traversa o epocă neștiințifică, ce mai putem spune despre epoca actuală, plină de certitudini trumpiste? Și ce speranțe raționale să mai avem în România, țara în care, nu de mult, punerea în funcțiune a unui accelerator de particule din Elveția a determinat un partid politic să organizeze manifestații de protest, de teamă că experimentul ar putea produce o gaură neagră în lume? Dar dacă te gîndești mai bine, poate că aveau ei ceva de-a face cu găurile negre.

Foto: Richard Feynman, wikipedia

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.