Fuste de Bruxelles - sau voal pe faţă

Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dle Văcăroiu, aşa, departe de ţară cum sînt, cu lumina veiozei oglindindu-se în sticla de Bordeaux (de care vă vorbeam săptămîna trecută), cad uneori pe gînduri. Şi, în cădere, ajung la vecini! Cine era acum 15 ani - pe cînd unii dintre noi trudeau pe la CSP, alţii dintre colegi îi scriau epistole Elenei C. (neştiind că, în curînd, ea avea să coboare de pe soclu) aşa cum vă scriu eu acum (neştiind cînd şi dvs....) sau alţii tăceau pur şi simplu - cine, aşadar, dintre toţi socialiştii, era mai aproape de Europa decît Iugoslavia? Şi iată-i azi: Serbia-Muntenegru se bucură că UE îi propune un acord de stabilizare şi asociere, iar Croaţia face temenele la sfînta Ursula Plassnik - ministrul de Externe al Austriei -, care n-a cedat pînă n-a văzut şi Zagrebul pe harta virtuală a UE. Sau mă mai gîndesc la turci: aproape că ne-au făcut, nouă şi bulgarilor, un serviciu. Cînd se vorbeşte despre balastul continental, noi am ieşit din peisaj, toate belelele imaginabile cad pe capete turceşti! Şi mai e un lucru, dle Văcăroiu: austriecii nu uită! 400 de ani se fac de la marele asediu al Semilunii asupra Vienei. După cum ştiţi, dle preşedinte (vă rog, să-mi spuneţi dacă...), noi (şi) atunci am jucat la dublu, am părut a fi şi de-ai unora, şi de-ai altora - poate ăsta e şi motivul pentru care, vă spun anticipînd puţin, noi, euro-observatorii trimişi aici, am fost foarte bine primiţi, la Strasbourg şi la Bruxelles. Preşedintele cel mare, Borrell Fontelles, ne-a felicitat; musafirii turci pe care-i întîlnim ne strîng mîinile călduros, cu ceva complicitate; sîrbii şi bosniacii care vin la tot felul de consultări, la fel; nu vă mai spun cum ne-a primit dna Fabienne Keller, primăriţa din Strasbourg, ce mîncăruri erau pe masă şi ce parfum era pe ea! Ha-ha-ha, ce bine e printre europeni: fiecare crede că sîntem de-ai lor! Chiar vorbeam cu un coleg bulgar (ca mine, ca şi fiul dvs., o fi purtat şi el prin '90-'91 ceva blugi turceşti) şi-mi spunea că noi, afectiv, putem ţine pe gratis cu Ankara, că integrarea muncitorul german o plăteşte şi... Cum? Nu ne-aţi trimis aici să devoalăm toate secretele? OK. Răzuiţi dvs. ultima frază, ar putea impieta asupra bunului mers al politicii nostre externe. Dle Văcăroiu, şi uite aşa se face că noi, cei de aici, înfruntăm cu curaj toate vicisitudinile: cele ale istoriei, cele ale memoriei, cele ale secretariatului general de aici, care se încăpăţînează să lase programul de lucru pînă spre 19h, astfel încît nu mai apucăm să intrăm şi noi prin magazinele bruxeleze, care închid fix pe la 18h. Asta face ca serile, uneori, să fie mai triste - cînd nu avem vreo activitate de lobby pe la Misiunea României, o să vă povestesc altă dată! Dar dimineţile sînt vesele! Vesele de tot! Plus că am impresia că noi, românii, ne trezim foarte devreme. Nu numai noi, cei 35 de observatori. Ci şi acea femeie pe care o zărim în fiece dimineaţă, pe aleea îngustă ce leagă Piaţa Europei din Bruxelles de clădirea Spinelli a Parlamentului European. Pe la 9h, cînd trecem pe-acolo, ea e la datorie. Stă mai curînd tolănită pe jos şi are o mină de laissez-faire, laissez-passer pe faţă care o face inubliabilă. Să aibă vreo 45 de ani, are în gură cîţiva dinţi care lucesc şmecher, metalic, de sub fustă(-e) îi iese o talpă goală şi bătătorită, cît să facă impresie şi să atragă asupra ei monedele gălbioare de 50 de cenţi - scop în care are, în faţă, un pahar gol de plastic spre care unii dintre trecători, parlamentari sau funcţionari europeni, mai aruncă cîte-o fisă. Nu vă mai spun că într-o dimineaţă colegul nostru dl senator Popa a zis ia s-o verific şi, cum trecem noi pe lîngă ea, a spus: bună ziua, femeie! Au urmat două secunde de tăcere. Bună ziua! a venit răspunsul. Dostoievski plus Borges, Camus, Cosaşu şi Truman Capote la un loc de-aş fi şi tot nu v-aş putea descrie lumina de surprindere şi bucurie de pe chipul femeii, totalmente tuşată, pesemne, că doi barosani în costume îi dau bineţe! Vă daţi seama ce viaţă pe ea? Să vieţuieşti din pomeni şi, în acelaşi timp, să nu auzi în jurul tău o limbă română cît de cît coerentă - dle preşedinte, cred c-o înţelegeţi, cam aceeaşi situaţie o trăim şi noi, în Parlamentul nostru! Dle Văcăroiu, prin centrul Bruxelles-ului mai vezi, aşezate pe caldarîm, femei ieşite, tot aşa, cu un păhăruţ în faţă, la cerşit. Majoritatea poartă straie arăbeşti, pînză neagră pîn' la tălpi şi voal pe jumătate de faţă. Ei, şi-acum poanta: umblă vorba că o bună parte dintre ele n-ar fi minoritare de-ale belgienilor, ci de-ale noastre! Straiele ar fi puse aşa, la camuflare, pe rezon că poliţia belgiană e reticentă să se dea la arabi, ştiţi..., 11 septembrie..., războiul civilizaţiilor..., chestii-trestii! Huntington să trăiască, dle preşedinte, că nici cerşitul nu va muri prea curînd, iară noi, în Europa... (va urma)

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.