Frau Magister und Herr Doktor

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

„Se căsătorește Frau Doktor Cutare cu Herr Magister Cutărescu.“ Cam așa sună, în Austria, formula protocolară rostită într-un ceremonial matrimonial. Ba mai mult: titlurile academice ale proaspeților miri sînt înscrise și în certificatul oficial de căsătorie.

Pe parcursul șederii mele vieneze am cunoscut un tînăr cu un stil de viață oarecum extravagant. Pentru persoana cu pricina, lucrul cel mai important în viață era să aibă timp suficient la dispoziție ca să-și poată satisface nestingherit bucuriile spiritului: lectura, întîi de toate, dar și muzica, filmul, teatrul, expozițiile de artă și muzeele – mă rog, cam tot ce oferă lumea noastră ca loisir sau entertainment cultural, reprezentînd, pentru el, o rațiune de a fi. Trăia, pentru asta, modest, în principal din ajutorul de șomaj, agrementat cu diverse munci ocazionale. De pildă, sortarea scrisorilor la poștă. Avea, precum mi-a povestit cu vădită satisfacție, un atu important în privința asta: era doctor în filozofie. Or, la trierea corespondenței, o persoană cu titlul de doctor era plătită mult mai avantajos decît, să zicem, una cu studii medii.

Retribuirea diferențiată a sortatorilor de corespondență în raport cu nivelul studiilor absolvite este, desigur, discutabilă, atît în privința echității, cît și prin prisma eficienței. Nu ne putem face iluzii că un doctor în filozofie va fi mai iute și mai îndemînatic decît un bacalaureat. Cît privește echitatea, să acceptăm ideea că timpul unui titrat ar trebui să fie mai „scump“ decît cel al unui netitrat? Dar așa era Austria, la început de mileniu trei – și poate o mai fi fiind și în zilele noastre.

Oricum, o atare discriminare – pozitivă? – își avea (își are) și ea rațiunile ei. Te poți întreba, pe bună dreptate, dacă are sens ca statul să cheltuiască o groază de bani pentru ca cetățenii să-și poată duce traiul liniștit, după absolvirea studiilor, în cabinetul de lectură sau în sala de concerte. După cum te poți întreba, la fel de bine, dacă studiul poate fi perceput ca un soi de handicap, ca să necesite un sprijin compensatoriu din partea societății.

Nu numai statul austriac, ci și foarte mulți partizani ai studiului per se, aveau răspuns la astfel de nedumeriri. Ne interesează nu doar să formăm oameni eficienți, ci și să trăim într-o societate de oameni cultivați. Educația, învățătura, studiul nu trebuie privite doar din perspectivă pragmatică, ca instrumente de eficientizare a forței de muncă. Ele constituie, deopotrivă, valori autonome, ce merită a fi cultivate pentru ele însele. Înveți pentru a-ți satisface nevoia de a ști, iar această nevoie definește condiția noastră de umanitate.

Văzută din acest unghi, mania austriacă a titlurilor academice iese de sub incidența ridicolului și se așază într-o altă lumină. Ca ins trăitor ani buni în Viena, pot depune mărturie despre excepționala civilitate a relațiilor interumane în toate împrejurările, de la cumpăratul țigărilor din chioșcul de peste drum, la depunerea faimosului Meldezettel la poliția de cartier. Nu pot să nu pun această realitate, deloc neglijabilă, în relație cu modul austriac de a înțelege educația, învățătura.

Altminteri, am cunoscut mai mulți doctoranzi care se străduiau să amîne pe cît posibil finalizarea tezei, dintr-un motiv și el aparent surprinzător: odată obținut titlul de doctor, șansele de angajare se diminuau drastic. E totuși explicabil, atîta vreme cît la serviciu nu ți se oferă nici cabinet de lectură, nici sală de audiții. Iar despre discriminarea pozitivă, angajatorii nu sînt fericiți să audă. Valorile spirituale și cele ale economicului conviețuiesc, de regulă, problematic.

Și în România s-a dezvoltat, în ultimele decenii, un apetit nezăgăzuit pentru titluri academice. Puzderie de CV-uri actuale sînt împănate cu tot soiul de bizarerii educaționale. Ținta supremă a fost, din capul locului, doctoratul. Efectul pare să fi fost, însă, pe dos față de cel austriac.

Ceea ce irită astăzi opinia publică autohtonă în nesfîrșitul scandal al plagiatelor doctorale nu este în primul rînd o presupusă inflație a diplomelor de absolvire a ciclului final de studii academice. Peste tot în lume doctoratele s-au extins, și-au coborît standardele și au diminuat investiția de timp și de muncă, devenind, treptat, un fel de certificat care atestă abilitățile de cercetare științifică ale purtătorului de titlu. Irită, la noi, inadecvarea situațională – despre ce fel de cercetare poate fi vorba la un primar de sector? ș.a.m.d. – și, mai ales, impertinența și grobianismul cu care „doctorii“ improvizați se afișază în spațiul public. De aici pînă la compromiterea instituției doctorale ca atare mai e doar un pas. Ar fi păcat să îl străbatem, nu doar pentru că am periclita un flux normal al formării de experți de înaltă calificare, ci și pentru că am fi nevoiți să îngropăm și ideea că studiul reprezintă și o valoare în sine, ce merită a fi cultivată. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Putin şi Lukaşenko FOTO EPA-EFE
A vrut Kremlinul să-l elimine pe Lukașenko și a căzut victimă ministrul de Externe al Belarusului?
Ministrul Afacerilor Externe al Belarusului, Volodimir Makei, a murit subit, relatează agenția „Belta”. Mackai avea 64 de ani, iar cauza morții sale nu a fost încă anunțată.
Anamaria Prodan si fiica ei Sarah Dumitrescu FOTO Facebook
Fiica Anamariei Prodan, dezvăluiri după divorțul impresarei de Reghecampf: „Când o văd plângând, mă rupe”
Sarah Dumitrescu Prodan, fiica din prima căsătorie a impresarei cu baschetbalistul Tibi Dumitrescu, a mărturisit în cadrul unei emisiuni online cât de afectată este mama sa după divorțul de antrenorul Laurențiu Reghecampf.
Soldati ucraineni in transee FOTO Captura Twitter jpg
Imagini incredibile din tranșeele ucrainene. Asemănarea dintre situația de acum și cea din Primul Război Mondial
Soldații au ajuns să doarmă în tranșee unde apa e până la glezne sau chiar mai rău, fiind improvizate paturi din diferite obiecte. Mai mult, temperaturile au scăzut drastic.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.