Foaie verde Colosseum…

Publicat în Dilema Veche nr. 769 din 15-21 noiembrie 2018
Foaie verde Colosseum… jpeg

O fobie insuficient studiată este fobia unora de copăcei pe situri arheologice. Da, există cîteva specii cu rădăcini abile și păcătoase, de exemplu smochinul, care n-au ce căuta lîngă un zid instabil. Dar aș vrea ca plantele și chiar copacii să nu mai fie eliminate mecanic și funcționărește de pe siturile arheologice. Nu zic asta pentru că arhitectura se mișcă tot mai mult spre încorporarea de pereți verzi și arbori, ca în „turnul cu cedri“ din Lausanne, al lui Stefano Boeri. Mi se pare doar că zidurile antice nu sînt cu nimic mai autentice dacă nu au fir de iarbă pe ele. Și că plantele sînt o parte pozitivă din istoria ruinelor, atîta timp, bineînțeles, cît cercetarea academică e posibilă și vizita turistică sigură. Îmi vin în minte două situații la care se poate reflecta.

În Colosseum au fost identificate de-a lungul timpului aproape 700 de specii de plante, de la anemone și garofițe la ulmi, măslini și cireși. Loc este. Zidurile merg peste 50 m înălțime, circumferința e mai mare de 500 m. După ce, din secolul al VI lea, nu mai e folosit ca amfiteatru, și pînă prin secolul al XII-lea s-a creat aici un habitat cu mai multe microclimate – sus în partea de sud e una, jos în nord cu totul alta. S-au făcut șase analize serioase ale florei din Colosseum, începînd din secolul al XVII-lea (chiar dacă atunci, evident, fără terminologie linneană). O singură dată a scăzut numărul de specii identificate acolo sub 200. Una din cele mai solide cercetări este a unui doctor englez de la mijlocul secolului al XIX lea. Tipul scrisese deja o monografie a florilor din orășelul lui de lîngă Londra, Tunbridge Wells, și i s-a părut firesc ca pasul următor să fie o monografie a plantelor din marele amfiteatru roman. Deakin listează 418 specii: arbuști de capere și ilice, chiparoși, ciulini, nu știu cîte specii de graminee, de leguminoase. Sînt anii în care un sculptor american călător la Roma notează că toată lumea are o masă făcută din fragmente de marmură adunate din ruine și un ierbar cu flori uscate de pe situri celebre.

Una din consecințele, mai degrabă ignorate de istorici, ale unificării Italiei a fost curățarea drastică de plante a Colosseumului. Roma, capitală a unui nou stat din 1871, începe recuperarea unor simboluri naționale. Deakin a murit cîțiva ani după asta, neconsolat. În cartea lui, spunea că vegetația trebuie înlăturată dacă amenință realmente monumentul, altfel nu – ar însemna să distrugi lecția pe care o asemenea ruină „e menită să o dea spiritului nostru“. Chiar înainte de marea pliveală a terminat și contesa Elisabetta Fiorini Mazzanti un studiu al florei din Colosseum. Și ea e ultragiată personal de toaletarea amfiteatrului, zicînd că „lăcomia arheologilor a distrus totul“. Plini de regrete de cîte ori se mai tăia vegetația sînt în general pictorii din secolul al XIX-lea, ca Turner, care ne-a lăsat un Colosseum foarte verde din 1819.

Un prieten fără voie al plantelor e Mussolini, care pune să se sape pentru prima oară subteranele spectaculoase ale Colosseumului, ceea ce adaugă deodată habitatului 6 m de adîncime (măsurînd de la nivelul arenei). Asta e în bună măsură cauza pentru care numărul speciilor din Colosseum se menține încă ridicat, în ciuda bugetului pentru erbicide. Ultima cercetare, încheiată în 2000, a folosit pentru acces tot felul de schele pentru restaurare pe care cei dinainte – și, probabil, contesa mai puțin decît toți – nu prea au avut șansa să le folosească. În raportul publicat de La Sapienza cu Roma Tre se prezintă 242 de specii: 168 în hipogeul răcoros și umed, extrem de puține în etajele superioare. Cîteva din plante sînt foarte rare în Roma, sau chiar absente, cum ar fi anumite specii de asfodel. De altfel, în Colosseum au fost dintotdeauna atestate plante ciudate și s-a presupus că semințele lor ar fi ajuns prima oară acolo în blana și stomacul animalelor exotice livrate pentru spectacole. S-ar putea ca Charles Dickens să fie însă mai aproape de adevăr cînd scrie, în niște note de călătorie, despre semințele aduse de păsările care cuibăreau în Colosseum. Ce cartier rezidențial mai bun se poate închipui pentru păsăret – inclusiv cel migrator – decît în nenumăratele arce și nișe ale amfiteatrului din depresiunea liniștită dintre colinele Esquilin și Palatin?

Un alt exemplu, de la capătul celălalt al lumii, este Ta Prohm, complexul monastic budist – de fapt, un mic orășel – de secol XII, din parcul arheologic Angkor (Cambodgia). În anii ’50, École Française d’Extrême-Orient a luat decizia (la recomandarea lui Malraux) ca Ta Prohm să rămînă exact așa cum fusese redescoperit, adică înghițit de junglă. Azi sînt prezente pe sit 153 de specii de copaci, destui din ei de peste 40 m. Mulți banyani și „copaci-burete“ cresc pur și simplu deasupra altarelor și pavilioanelor, răsucindu-și rădăcinile aeriene pe lîngă bodhisattva și prin galeriile de gresie și laterit roșu decorate cu legende ale budismului mahayana. Complexul cambodgian e gestionat de o agenție a Ministerului Culturii indian (Archaeological Survey of India), care a făcut un plan de conservare de 5 milioane $ pentru a preveni deteriorarea sitului fără înlăturarea vreunui arbore, considerînd că trunchiurile și rădăcinile lor sînt de-acum o parte integrantă a arhitecturii antice. Bineînțeles, e o soluție valabilă pentru o minoritate cu totul restrînsă de situri și nu vrem ca nici o creangă să amenințe o cheie de boltă. Dar celor ce taie ultimul copac de pe un sit arheologic, responsabil pentru ultimul petic de umbră pentru turiști, și celor ce umplu vermorelul cu erbicid cu mult aplomb, ca țoiul de țuică, le-ar prinde bine o îndoială în plus.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.