Filigranele diplomelor doctorale

Publicat în Dilema Veche nr. 569 din 8-14 ianuarie 2015
Alte confuzii jpeg

Înainte de Crăciun, am fost într-o comisie de selecţie pentru mobilităţi europene – de cercetare şi documentare – la doctoranzi. Deoarece bursele erau mai multe decît solicitările, atît eu, cît şi colegii mei examinatori am considerat interviurile nişte formalităţi. Urma să aprobăm toate finanţările, aşa încît discuţiile cu aplicanţii decurgeau într-o notă relaxată. Totuşi, la un moment dat, a intrat o doctorandă mai bosumflată. Şi-a prezentat proiectul, succint şi ostil, după care a tăcut, aşteptînd verdictul. Am întrebat-o cînd ar dori să plece (deplasarea studioasă va dura o lună din 2015-2016, la alegerea candidatului, şi se va desfăşura într-o universitate europeană de unde împricinatul trebuie să aducă, în prealabil, invitaţia academică). „Nu ştiu“, răspunse destul de sec domnişoara. Colega mea responsabilă cu partea administrativă a proiectului i-a adus lămuriri: „Puteţi oricînd – din ianuarie pînă în decembrie. Eu vă recomand primele luni, pînă în martie. Cred că e mai lejer.“ „Adică“ – observă ţîfnos aspiranta la doctoratură – „dumneavoastră mă împingeţi să plec fix în lunile cînd voi avea inspecţiile pentru definitivat (domnişoara este profesoară în învăţămîntul preuniversitar –

), ianuarie, februarie şi martie?“ „Nu vă împing la nimic, Doamne fereşte!“ se apără derutată examinatoarea. „Aveţi posibilitatea să mergeţi foarte bine şi în aprilie, mai sau iunie.“ „Adică“, reveni şi mai mîrîitoare tînăra cercetătoare, „dumneavoastră vreţi să-mi las clasele la şcoală chiar în mijlocul semestrului, în aprilie, mai, iunie?“ „Nicidecum!“ spuse colega mea, năucită de-a dreptul. „Duceţi-vă în vacanţa de vară, în iulie ori august!“ „Cum să mă duc atunci? Bibliotecile nu mai funcţionează şi, în plus, am şi io concediu.“ „Atunci, septembrie, octombrie, noiembrie!“ mîrîi, la rîndul ei, profesoara examinatoare. „Da, aţi gîndit excelent – la începutul anului şcolar şi în lunile cele mai grele de predare... Ştiu şi ce-o să spuneţi acum – decembrie! Ca şi cum n-am voie şi io, ca tot omul, să mă bucur de sărbători!“ Mi-am văzut colega scoţîndu-şi furibund celularul din geantă. M-am repezit să o imobilizez, convins fiind că intenţiona să i-l arunce în figură impenetrabilei doctorande. Abia după interviu m-a lămurit că nu dorea decît să sune la 112, după o dubă de la Psihiatrie. 

Îi povesteam amuzat unui coleg incidentul, iar el – deloc destins – a comentat: „Dragul meu, asta e nimic pe lîngă întîmplările mele cu doctoranzi. Ascultă aici! Făceam parte dintr-o comisie de susţinere la Bucureşti şi, realizînd că nici candidatul, nici îndrumătorul care mă invitase nu dau semne de viaţă, măcar pe ultima sută de metri (în 24 de ore ar fi trebuit să ajung la ei!), cu privire la cazarea mea, pun mîna pe telefon. Nu l-am sunat pe conducătorul tezei (m-am jenat), ci pe doctorand. Pînă la urmă, organizarea era sarcina lui. Mi-a răspuns şi – ce să vezi? – părea căzut din cer. «Cazare?» mă tot întreba, de parcă aş fi fost bucureştean şi nu aflasem respectivul amănunt pînă atunci. Enervat, i-am zis că voi dormi în Gara de Nord, numai să-mi aducă o plapumă, întrucît sezonul rece începuse de mult. Au trecut secunde bune, aproape regretam că fusesem atît de dur, cînd, deodată, ştii ce-mi zice? N-ai să ghiceşti niciodată! «Domnule profesor, plapumă n-am, însă vă pot oferi două pături mai grosuţe...» Altădată, bătrîne, o pornisem deja – tot spre Bucureşti – şi, pe la Bîrlad, primesc telefon de la doctorandă. «Domnule profesor, aţi plecat?» «Da, fireşte», răspund. «Aoleu, doctoratul nu se mai ţine.» «Cum?» întreb şocat. «Păi, da, doamnele profesoare din Germania – ştiţi, teza a fost în cotutelă – nu mai ajung din cauza vremii. Nu mai zboară nici un avion, îmi pare rău, se anulează totul.» «Asta e, ce să facem», şoptesc distrus, rămîne pentru o dată ulterioară. Cobor la Bîrlad şi, după cîteva ore, iau ceva înapoi spre Iaşi. Pe la Vaslui, ţîrr – iarăşi telefonul. Doctoranda, plîngînd.  «Sînteţi deja în trenul de întoarcere?» «Da.» «Vai, vă implor să reveniţi. Domnul rector a găsit o soluţie. Am renunţat oficial la cotutelă şi voi susţine în faţa părţii româneşti a comisiei.» Ce să fac, să distrug un destin? Cobor la Vaslui şi prind, cu chiu, cu vai, rapidul nocturn de Bucureşti. Dimineaţă, în Capitală, sleit de puteri, aflu teribila veste – renunţarea la cotutelă avea un caracter ilegal, aşadar doctoratul nu se putea ţine. În sfîrşit, omule, cea mai cruntă experienţă doctorală am trăit-o totuşi la Cluj. Îndrumătorul tezei m-a avertizat că individul la susţinerea tezei căruia veneam, era cam exotic şi, ca atare, să nu fiu prea surprins de anumite detalii. Sincer îţi spun, observaţia mi s-a părut stranie. Lucrarea mă impresionase prin calitate, iar organizarea evenimentului a fost, recunosc şi azi, strălucită. Candidatul nu arăta nimic ciudat în comportamentul lui, dimpotrivă, deborda de atenţie şi politeţe.“ Amicul meu se opri o clipă îngîndurat. 

„Prezentarea“, reluă el imediat, „a generat ropote de aplauze. Uitasem complet de avertisment. Cînd am ieşit pentru deliberări, am rămas, nu ştiu de ce, puţin în urmă. Colegii din comisie intraseră deja în cabinetul de discuţii. Îl observ pe doctorand alergînd după mine. În simpaticul accent ardelenesc, îl aud zicînd un lucru ameţitor. «No, domnule profesor, numa’ o scurtă întrebare am pentru dumneavoastră. De cîte ori faceţi treabă mare pe zi?» Am intrat zăpăcit în cabinet. Observîndu-mă, colegii au izbucnit în rîs. «N-ai scăpat, ai? Te-a întrebat şi pe tine?!» Dragul meu, nu mă îngrozesc la gîndul că mi s-a adresat o astfel de interogaţie la un doctorat, chiar de către doctorand, şi nici că i-am dat toţi

-ului în cauză calificativul

, ci că eu i-am răspuns cu maximă precizie şi solicitudine. Cu maximă precizie şi solicitudine, dragul meu, cu maximă precizie şi solicitudine...“ 

Istoreme

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.