Filiera finlandez─â

Publicat în Dilema Veche nr. 132 din 3 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe vremea c├«nd laptele diafan al euforiei postrevolu┼úionare ├«ncepuse deja s─â scapere ├«n tonalit─â┼úi acide, am citit ├«ntr-o publica┼úie finlandez─â (Books from Finland, nr. 1/├ó┬Ç┬Ö91) urm─âtoarea observa┼úie: "Pu┼úine ┼ú─âri din lume au ast─âzi r─âgazul s─â se preocupe de imaginea lor extern─â ┼či de eventuala ei ameliorare. Irakul, Rom├ónia... ┼či Somalia, de exemplu, se confrunt─â cu priorit─â┼úi de o cu totul alt─â natur─â". ├Än loc s─â pun d├ó┬Ç┬Öun foc de tab─âr─â cu stegule┼úe finlandeze - cum se practic─â ├«n astfel de ocazii - ca s─â-mi reperez onoarea mea care, pardon, m-a-njurat, ┼úin minte c─â mi-am ├«nsu┼čit din reflex critica, ba am mai ┼či fraternizat cu un poet finlandez pe care l-am cunoscut ├«nt├«mpl─âtor la Bucure┼čti chiar ├«n aceea┼či perioad─â. Nu imaginea extern─â a Rom├óniei, perceput─â prin antene finlandeze ├«l atr─âsese pe el aici, nici dorin┼úa de a se familiariza cu atmosfera din Irak ┼či Somalia f─âr─â s─â ias─â de tot din Europa. Vibrase pur ┼či simplu la chemarea unui anun┼ú matrimonial depistat pe un canal al televiziunii suedeze, ┼či f─âr─â s─â ┼čtie nimic despre Rom├ónia, ┼úara unde, conform anun┼úului, urma s─â-┼či afle sufletul-pereche, a luat trenul p├«n─â-n Rusia, acolo s-a transbordat ├«n trans-siberian ┼či l─âs├«nd ├«n urm─â c├«teva noduri feroviare majore, a debarcat la Bucure┼čti ┼či s-a dus ┼úint─â la coordonatele indicate, doar ca s─â afle c─â Dulcineea lui virtual─â habar n-avea de existen┼úa anun┼úului. A reie┼čit ulterior c─â anun┼úul ajunsese pe post prin bun─âvoin┼úa logodnicului fetei, care pl─ânuise unilateral s─â rup─â logodna, dar - galanton din fire - prev─âzuse un act compensatoriu, ca s─â nu r─âm├«n─â s─âraca fat─â neconsolat─â. Protagonista anun┼úului cu pricina a priceput a┼čadar mesajul pe care logodnicul i-l b─âtuse at├«t de delicat ├«n ┼ča ┼či, generoas─â, i-a redat libertatea. C├«t despre alternativa oferit─â, dup─â ce se fripsese cu ciorba autohton─â, logodnica de pia┼ú─â a suflat ┼či-n iaurtul lapon, a┼ča c─â finlandezul nostru a r─âmas cu buza umflat─â, cum ┼čade bine la poe┼úi. Dar pentru c─â tot b─âtuse at├«ta cale, s-a hot─âr├«t s─â mai adaste o vreme ├«n spa┼úiul anun┼úurilor f─âr─â acoperire... M─â ├«ntreb acum c├«┼úi finlandezi vor fi trecut prin experien┼úe ini┼úiatice similare ┼či c├«t de traumatiza┼úi vor fi fost ei, pentru ca observa┼úia citat─â mai sus s─â se justifice. Iar dac─â nu se justific─â prin experien┼úe personale, atunci prin ce? Ca s─â ┼čtim ┼či noi de un├ó┬Ç┬Ö s─â-ncepem lucr─ârile de asanare a imaginii. Am g─âsit unele indicii ├«n acest sens ├«n publica┼úia - oarecum omoloag─â celei finlandeze - New International Journal of Romanian Studies (nr. 1-2/2000). ├Än articolul "Ce ┼čtie Finlanda despre Rom├ónia", Marilena Aldea de la Universitatea din Turku face o succint─â revist─â a presei finlandeze din deceniul trecut, remarc├«nd c─â ┼čtirile despre Rom├ónia s├«nt sporadice ┼či se caracterizeaz─â printr-un ton mai degrab─â neutru, fiind ├«n cea mai mare parte preluate de la agen┼úiile interna┼úionale (din acela┼či container cu ┼čtirile despre Irak ┼či Somalia, tind s─â cred). Temele recurente s├«nt gimnastica ┼či poluarea, Nadia Com─âneci ┼či Dracula, iar ca imagini-simbol ┼či cli┼čee revin insistent Ceau┼čescu, revolu┼úia, minerii, orfelinatele ┼či copii str─âzii - cli┼čee regurgitate spontan cam de to┼úi cei care se afl─â ├«n b─âtaia mass-media, cel pu┼úin ├«n Europa. Mai zilele trecute am aflat povestea unui june ├«n pragul capacit─â┼úii, care - evident cu banii c├«┼čtiga┼úi cer┼čind ├«n metrou, cum altfel - s-a dus la schi ├«n Austria. La un moment dat a avut nevoie s─â-┼či dreag─â un cl─âpar ┼či s-a dus cu el la atelierul care presta acest gen de servicii. Meseria┼čul, disting├«nd un accent str─âin ├«n germana altminteri cursiv─â a micului s─âu client, l-a ├«ntrebat de unde vine. Din Rom├ónia, a r─âspuns nefericitul, la care inginerul de cl─âpari a conchis: Deci a┼ča arat─â un mic ho┼ú de buzunare din Rom├ónia... Pornind de aici ar cam trebui s─â putem depista factorii care ne dinamiteaz─â imaginea extern─â ┼či s─â proced─âm la dezamorsarea lor. Dar oare identificarea, chiar prompt─â ┼či corect─â a acestor factori, ┼či neutralizarea lor cu succes ar avea ├«ntr-adev─âr vreun efect asupra imaginii externe? Rela┼úia realitate/imagine este dominat─â de o cauzalitate ├«mb├«rligat─â, ┼či interven┼úia orientat─â spre imagine la nivelul realit─â┼úii are un efect la fel de neglijabil ca proiectarea unei imagini f─âr─â acoperire ├«n realitate. Dac─â, prin absurd, s-ar reu┼či eliminarea gafelor la purt─âtor, m─â ├«ndoiesc c─â preocuparea pentru imagine la nivel na┼úional ar mai fi necesar─â. Imaginea, ┼či ├«nc─â una pozitiv─â, ar decurge ├«n mod firesc, iar orice necesit─â┼úi propagandistice s-ar autosuprima. At├«ta vreme c├«t ├«ncerc─âm s─â compens─âm un deficit de fond prin acroba┼úie formal─â ┼či imagine supraimpus─â, e┼ču─âm ├«n propagand─â ┼či s├«ntem pasibili de toate pl─âgile acesteia, a┼ča cum, pe la anno domini 2000, arhiepiscopul de Canterbury a constatat pe propriile sale od─âjdii, c├«nd a tocmit o firm─â laic─â f─âc─âtoare de imagini pentru a ├«ncerca s─â-i reademeneasc─â la credin┼ú─â pe enoria┼čii care se debran┼časer─â de la Biserica Anglican─â. Efortul s─âu nu a reu┼čit dec├«t s─â scrie o nou─â pagin─â de umor, ce-i drept, englezesc. Imaginea - iertat fie-mi truismul - se formeaz─â la nivelul percep┼úiei, nu al proiec┼úiei, ┼či ca atare ea st─â sub semnul subiectivit─â┼úii receptorului, cu care e imprudent s─â ne juc─âm. L├ó┬Ç┬Öimage oblige - ├«n consecin┼ú─â, a ├«ncerca s─â impui o imagine dichisit─â ad-hoc asupra unui receptor pe c├«t de ideal pe at├«t de inexistent, echivaleaz─â cu practicarea me┼čte┼čugului tradi┼úional de a confec┼úiona bice din fibre fecale ┼či de a mai ┼či ├«ncerca s─â pocnim din ele ca la plugu┼čor, pe deasupra propriului cap, cu un efect lesne de prev─âzut ┼či comparabil, mutatis mutandis, cu efectul ploii acide asupra petalelor de crin. Cu c├«t mai ambi┼úioas─â este proiec┼úia, cu at├«t mai acut este perceput─â discrepan┼úa dintre sublim ┼či ridicol, dintre imaginea de duminic─â ┼či mul┼úimea inevitabil─â a cazurilor atipice de zi cu zi, pe care "perceptorul" le va ├«nregistra numa├ó┬Ç┬Ö d├ó┬Ç┬Öal dracu├ó┬Ç┬Ö ca norm─â, doar a┼ča, ca s─â-i fac─â ├«n s├«c "proiectorului" ├«n virtutea pidosniciei umane universale, c─âci a┼ča cum citim la Ieremia 17:9, Inima este nespus de ├«n┼čel─âtoare ┼či de desn─âd─âjduit de rea; cine poate s-o cunoasc─â? - observa┼úie aplicabil─â ├«n aceea┼či m─âsur─â ┼či rom├ónilor, ┼či irakienilor, ┼či somalezilor, ┼či finlandezilor, indiferent de gradul de ├«mbog─â┼úire a imaginii la care au ajuns. Oricine am fi ┼či ori├«ncotro ne-am duce, imaginea - perceput─â, iar nu proiectat─â - ne precede ca buzduganul zmeului ├«mpl├«nt├«ndu-se-n interfonul de la por┼úile palatului. Atunci ce rost mai are s─â arunc─âm cu praful imaginii ├«n ochii observatorului, dup─â ce deja ne-a prins cu pantalonii realit─â┼úii ├«n vine? Se pare c─â, cu c├«t ├«ncerc─âm mai abitir s─â prest─âm o imagine conving─âtoare cu at├«t cre┼čte inciden┼úa pantalonilor ├«n vine. Fie ei ┼či din fir de aur, pantalonii-n vine s├«nt condamna┼úi la conota┼úii care se muleaz─â anapoda pe percep┼úia c├«rcota┼č─â a finlandezului generic. Mi-aduc aminte de un episod din armat─â c├«nd obscura unitate ├«n care-mi satisf─âceam stagiul militar (satisfac┼úie deloc reciproc─â) a┼čtepta febril vizita unui general. Un ofi┼úer ultragiat de simulacrul de dung─â, cu care ├«ncercasem s─â-mi ├«nviorez obosi┼úii pantaloni cazoni ├«n vederea evenimentului, mi-a ordonat s─â refac procedura de c─âlcare cu rezultate demne de ├«mprejur─âri, dac─â vreau s─â evit anumite consecin┼úe. Cum doream sincer s─â evit respectivele consecin┼úe, am recurs la o strategie disperat─â. ├Änarmat cu un fier de c─âlcat, m-am refugiat ├«n sanctuarul s─âlii de ┼čedin┼úe a unit─â┼úii, care fusese preg─âtit─â pentru primirea ├«naltului oaspete ┼či ├«n care nu mai avea nimeni voie s─â intre, ca nu cumva s─â tulbure cur─â┼úenia des─âv├«r┼čit─â la care se lucrase o s─âpt─âm├«n─â ├«ntreag─â. ├Än atmosfera ├«n─âl┼ú─âtoare, am ├«nceput s─â-mi exercit dreptul la imagine asupra pantalonilor recalcitran┼úi. Fie c─â preocuparea mea pentru aceast─â imagine m-a f─âcut s─â pierd no┼úiunea timpului, fie c─â finlandezu├ó┬Ç┬Öde general a ajuns mai devreme - nu ┼čtiu... Cert e c─â ├«mpreun─â cu suita a intrat brusc ┼či cu mare pomp─â ├«n sala de ┼čedin┼úe ┼či m-a g─âsit acolo ├«n izmene, ocupat cu resuscitarea imaginii pantalonilor chiar pe masa prezidiului. Am salutat milit─âre┼čte, ┼či cu pantalonii discordiei drapa┼úi pudic peste jum─âtatea neregulamentar─â a trupului, am ie┼čit din sal─â ├«n pas de defilare, cu fierul de c─âlcat ├«n bandulier─â, cl─âmp─ânind solemn din bocancii descheia┼úi: S─â tr─âi┼úi, tovar─â┼če gradu├ó┬Ç┬Ö! Imagine-au c─âutat, imagine-au g─âsit... Oare aspira┼úia spre imagine nu se reduce din start la efecte secundare nescontate? Oare pentru a evita, pe c├«t posibil, astfel de efecte, n-ar trebui ca ├«n loc s─â proiect─âm imaginea, s─â-l l─âs─âm pe destinatarul ei prezumtiv s-o descopere singur, noi ocup├«ndu-ne con┼čtiincios doar de men┼úinerea suportului acestei imagini? C├«┼čtigarea pariului cu imaginea presupune ├«n primul r├«nd existen┼úa unui suport, generator de imagine, s─ân─âtos. O auster─â strachin─â de fasole genereaz─â o imagine mai favorabil─â dec├«t aceea┼či strachin─â de fasole garnisit─â cu beteal─â de muci, iar m─âm─âliga arat─â mai impresionant ├«n ceaun dec├«t ├«n form─â de ciuperc─â atomic─â... Poate c─â asumarea acestor realit─â┼úi inutil de negat ne-ar ajuta s─â dep─â┼čim ceea ce George B─âl─âi┼ú─â numea "complexul rom├ónesc al m─âm─âligii care nu face explozie" ┼či s─â recurgem la nitroglicerin─â c├«nd e vorba de explozii ┼či la fibre de c├«nep─â sau curele c├«nd e vorba de confec┼úionat bice care s─â ┼či pocneasc─â.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.