FBI

Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Reac┼úii omene┼čti jpeg

Toat─â lumea ┼čtie din filme ce e FBI ┼či tot ├«n filme a v─âzut cum arat─â ┼či cum lucreaz─â agen┼úii FBI. Ei bine, cartea jurnalistului Tim Weiner,

pune ├«ntr-o cu totul alt─â lumin─â aceast─â celebr─â institu┼úie american─â.  

Autorul este reporter la

, ├«n 1988 a c├«┼čtigat premiul Pulitzer pentru o serie de articole de investiga┼úii despre cheltuielile secrete ale Pentagon-ului ┼či CIA, iar ├«n 2007 a c├«┼čtigat National Book Award pentru o carte despre istoria CIA. Nici c─â se putea g─âsi cineva mai potrivit s─â scrie o istorie a FBI. Cartea a fost publicat─â ├«n Statele Unite, ├«n 2012, sub titlul

┼či tradus─â ├«n rom├óne┼čte anul acesta, la editura Litera.

Istoria Biroului Federal de Investiga┼úii ├«ncepe ├«n urm─â cu peste o sut─â de ani. ├Änfiin┼úarea institu┼úiei poate fi pus─â pe seama lui Charles J. Bonaparte, str─ânepot al lui Napoleon ┼či procuror general sub pre┼čedin┼úia lui Theodore Roosevelt. Figura central─â a c─âr┼úii nu putea fi ├«ns─â altcineva dec├«t controversatul J. Edgar Hoover, cel care a condus Biroul timp de 48 de ani (1924-1972), adic─â aproape jum─âtate din istoria sa. Tim Weiner a studiat peste 70.000 de pagini de documente desecretizate recent (unele fiind chiar dosare din colec┼úia personal─â a lui J.E. Hoover, adnotate de acesta) ┼či a adunat peste 200 de m─ârturii ├«nregistrate, ale unor fo┼čti agen┼úi FBI.  

Despre Hoover, autorul trage concluzia c─â nu era un monstru, a┼ča cum ├«l prezentau du┼čmanii s─âi, ci mai degrab─â un Machiavelli al Americii.  

ÔÇ×Citind notele lui scrise de m├«n─â este ca ┼či cum l-ai auzi g├«ndind cu voce tare. Furia lui era personal─â ┼či politic─â, ├«nver┼čunat─â ┼či implacabil─â, l─âtra ┼či mu┼čca totodat─â. Avea idei de ├«nalt─â clas─â ┼či toane reprobabile. Umorul lui era sarcastic, c├«teodat─â plin de nervozitate. Cuno┼čtin┼úele lui erau enorme, ┼či totu┼či mintea ├«i era ├«ngust─â.ÔÇť Dup─â un asemenea portret al lui Hoover, ├«┼úi dai seama ┼či de calit─â┼úile scriitorice┼čti ale celui care l-a f─âcut. 

Reiese, de asemenea, c─â Hoover avea multe exager─âri ┼či fixuri. Dar cel mai mare du┼čman al s─âu era comunismul. Era una dintre pu┼úinele personalit─â┼úi din Statele Unite care ├«n┼úelegea pe deplin amploarea global─â a acestui pericol, care a p├«ndit ┼či America timp de ┼čapte decenii. La sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ50, constat─â Tim Weiner, ÔÇ×peste 400 de agen┼úi FBI cu baza la New York se ocupau de amenin┼úarea comunist─â; de Mafie se ocupau doar patru.ÔÇť Hoover spunea c─â asta era treaba poli┼úiilor locale ┼či c─â dac─â agen┼úii s─âi s-ar fi ocupat de Mafie, ar fi riscat s─â fie mitui┼úi, iar imaginea FBI-ul ar fi avut de suferit. 

Pe vremea lui Hoover, FBI s-a ocupat intens de contraspionaj ┼či de contracararea eventualelor subversiuni din partea inamicilor Statelor Unite. O mul┼úime de agen┼úi acoperi┼úi ┼či spioni dezv─âluiau planurile sovieticilor. C├«nd Hru┼čciov, aflat ├«ntr-o vizit─â oficial─â ├«n SUA, i-a fost prezentat lui Hoover, directorul FBI i-a spus: ÔÇ×Cred c─â avem ni┼čte cuno┼čtin┼úe comune.ÔÇť Replica lui Hru┼čciov nu s-a l─âsat a┼čteptat─â: ÔÇ×Avem ├«ntr-adev─âr ni┼čte cuno┼čtin┼úe comune, a┼ča c─â s─â n-ai ├«ncredere ├«n nimeni.ÔÇť La ├«ntoarcerea ├«n URSS, ├«n avionul lui Hru┼čciov chiar se afla o ÔÇ×cuno┼čtin┼ú─â comun─âÔÇť, Morris Childs, un agent dublu care lucra pentru americani, de┼či liderul sovietic ├«l considera de partea sa.  

Opera┼úiunile care ├«nc─âlcau legea, ordonate de Hoover, erau la ordinea zilei. Agen┼úii s─âi se ocupau ├«ntruna cu spargeri de locuin┼úe ┼či plant─âri de microfoane f─âr─â autoriza┼úie legal─â. Justificarea era ├«ntotdeauna interesul na┼úional ┼či ├«n foarte multe cazuri a┼ča ┼či era. Pentru el, la fel ca pentru Machiavelli, scopul scuza mijloacele. Grija foarte important─â a lui Hoover era s─â nu se afle nimic despre toate acestea ┼či imaginea FBI s─â nu fie afectat─â. Iar ├«n timpul ÔÇ×domnieiÔÇť lui, institu┼úia a atins culmile prestigiului. C├«nd pre┼čedintele Nixon a ├«nceput s─â-┼či ├«ncalce grav atribu┼úiile, Hoover a stat deoparte. Lipsa lui de colaborare cu Casa Alb─â ├«n acest sens l-a determinat pe Nixon s─â-┼či creeze propria echip─â de investiga┼úii, cea care avea s─â provoace scandalul Watergate ┼či demisia pre┼čedintelui.  

Hoover a murit ├«nainte ca Nixon s─â-l poat─â schimba din func┼úie, a┼ča cum avea inten┼úia. Pentru FBI a urmat o lung─â perioad─â de dezorientare, dar agen┼úii s─âi, ┼čcoli┼úi sub Hoover, au reu┼čit totu┼či s─â dea lovitura de gra┼úie administra┼úiei Nixon. Din recent desecretizatele documente studiate de Weiner rezult─â c─â, ├«n deconspirarea afacerii Watergate, rolul principal l-a jucat FBI (chiar dac─â ├«n fruntea sa venise un om loial pre┼čedintelui), ┼či nu jurnali┼čtii de la

a┼ča cum se credea p├«n─â deun─âzi. Agen┼úii FBI se foloseau de pres─â pentru a face ca adev─ârul s─â ias─â la lumin─â. ÔÇ×F─âr─â FBI, reporterii ar fi fost pierdu┼úiÔÇť, conchide Weiner.  

Dup─â dispari┼úia lui Hoover, institu┼úia a trecut ┼či prin e┼čecuri dezastruoase. S-a adaptat greu la noua configura┼úie de dup─â ├«ncheierea R─âzboiului Rece, la era computerizat─â ┼či la cerin┼úele noii lupte ├«mpotriva terorismului. Luptele politice interne din Statele Unite, incompeten┼úele ┼či orgoliile unor personaje importante, dificila comunicare cu ve┼čnicii rivali de la CIA ┼či, uneori, cu Casa Alb─â, au f─âcut inutile multe eforturi ale unor agen┼úi devota┼úi. Cele mai uluitoare asemenea cazuri s├«nt legate tocmai de atentatele ├«mpotriva World Trade Center. At├«t ├«naintea bombei care a explodat acolo ├«n 1993, c├«t ┼či ├«naintea atacurilor din 11 septembrie 2001, au existat agen┼úi FBI care i-au avut ├«n aten┼úie pe poten┼úialii terori┼čti ┼či care, ├«n principiu, le ┼čtiau inten┼úiile. Din diverse motive ├«ns─â, de fiecare dat─â, investiga┼úiile n-au fost duse p├«n─â la cap─ât. Pe de alt─â parte, din cartea lui Weiner reiese c─â agen┼úii FBI au reu┼čit ├«n general s─â-┼či p─âstreze integritatea moral─â ┼či profesional─â ├«n perioada de dup─â 11 septembrie 2001, c├«nd ├«n anchetele contra suspec┼úilor de terorism se s─âv├«r┼čeau excese. 

Dincolo de perioadele mai mult sau mai pu┼úin glorioase, istoria FBI este de fapt povestea ve┼čnicului antagonism dintre necesitatea ap─âr─ârii siguran┼úei cet─â┼úenilor ┼či asigurarea drepturilor ┼či libert─â┼úilor civile.

Istoria dezv─âluie dileme, eforturi intestine, dedesubturi ┼čocante sau ur├«te ale func┼úion─ârii celui mai puternic stat democratic al timpurilor noastre.  

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.