Fascinaţia mitocăniei

Publicat în Dilema Veche nr. 686 din 13-19 aprilie 2017
Nu e┼čti de acord? E┼čti prost  Sau primitiv jpeg

Era blond─â, purta ochelari de soare ╚Öi conducea un SUV. Chiar a╚Öa era. Blond─â. Nici urm─â de ironie ├«n constatarea asta, nici o trimitere la celebrele bancuri, mai bune sau mai proaste, cu blonde. Venea dinspre Pia╚Ťa Victoriei spre Roman─â ╚Öi a oprit la semafor. Z├«mbea, discut├«nd cu cineva la telefon. O mai desp─âr╚Ťeau vreo cincizeci de metri de locul ├«n care se putea ├«ntoarce, c├«t se poate de corect, ├«n direc╚Ťia din care venise. Nu i-a p─âsat. A ├«ntors exact pe trecerea de pietoni, rapid, pentru c─â-╚Öi permitea. ╚śi pentru c─â tot nu venea nimeni din sens opus. Era degajat─â, vesel─â, suveran─â ├«n dreptul ei de a face orice. Un drept pe care ╚Öi l-a dat singur─â, cu generozitatea celui care crede sincer c─â regulile ╚Öi obliga╚Ťiile s├«nt valabile doar pentru ceilal╚Ťi. Pe figura ei se ├«ntindea un cer senin, pe care un avion de acroba╚Ťie, l─âs├«nd fum alb ├«n urma lui, reu╚Öise s─â scrie limpede: ÔÇ×E lumea mea!ÔÇť

E aproape sigur c─â n-ar fi f─âcut a╚Öa ceva, n-ar fi ├«ntors pe o trecere de pietoni, ╚Öi ├«n ciuda celor mai evidente linii continue, dac─â s-ar fi g─âsit ├«n Fran╚Ťa, ├«n Austria sau ├«n Germania. Poate doar prin Bulgaria, ÔÇ×c─â s├«nt ca noiÔÇť. Altminteri, prin alte ╚Ť─âri cu reputa╚Ťie bun─â, s-ar fi sim╚Ťit o persoan─â civilizat─â, care g─âse╚Öte chiar un soi de bucurie ├«n a se supune unei forme de ordine. E frumos ╚Öi reconfortant s─â te sim╚Ťi civilizat. Aici, acas─â, nu po╚Ťi s─â tr─âie╚Öti bucuria asta. Compatrio╚Ťii nu merit─â gesturile tale civilizate. S├«nt primitivi ╚Öi pro╚Öti, s├«nt singurii vinova╚Ťi de faptul c─â d├«nsa se simte, atunci c├«nd circul─â cu ma╚Öina prin ╚Ťara asta, ca ╚Öi c├«nd ar traversa stepele Asiei. ╚śi, evident, nu e vorba doar despre o ÔÇ×eaÔÇť blond─â, dintr-o ├«nt├«mplare c├«t se poate de real─â, petrecut─â ├«ntr-o diminea╚Ť─â de prim─âvar─â, ├«n inima capitalei acestei ╚Ť─âri. E vorba despre mul╚Ťi ÔÇ×eiÔÇť ╚Öi ÔÇ×eleÔÇť, despre noi, o lume, un univers al nostru, unde fiecare crede c─â doar cel─âlalt e vinovat grav de nivelul de ├«napoiere ├«n care b─âltim.

Dup─â ce c─âl─âtorim prin alte ╚Ť─âri sau c├«nd venim acas─â, ├«n vacan╚Ť─â, de la munc─â, parc─â scoatem punga cu gunoi dintr-un aspirator care nu mai trage aer, de plin ce e. O pung─â pe care o de╚Öert─âm ├«n st├«nga ╚Öi-n dreapta, imediat ce-am ajuns acas─â. Parc─â ne r─âzbun─âm pe noi ├«n╚Öine c─â ne-am comportat civilizat prin alte ╚Ť─âri. Intr─âm ├«ntr-o bucl─â isteric─â, ├«ntr-un soi de frenezie de a face pe-aici absolut tot ce nu e permis la al╚Ťii. C├«nd s├«ntem pe-acolo, ne g─âsim gata oric├«nd s─â fim foarte critici, s─â facem ordine chiar ╚Öi ├«n sistemele de guvernare ╚Öi ├«n vie╚Ťile ─âlora. C├«nd venim aici, d─âm drumul resurselor de barbarie pe care le-am ╚Ťinut ├«n fr├«u c├«t am fost pleca╚Ťi. Dispre╚Ťul pentru locul ─âsta ne iese prin pori ╚Öi se transform─â ├«ntr-o cea╚Ť─â deas─â, prin care ne croim drumul cu macetele celor mai condamnabile gesturi. Suferim ├«ngrozitor c─â ÔÇ×lumeaÔÇť ne vorbe╚Öte de r─âu, f─âr─â s─â ╚Öi dea seama din ce cultur─â excep╚Ťional─â venim, ╚Öi ne r─âzbun─âm, f─âc├«nd risip─â de imagina╚Ťie, pe compatrio╚Ťi ╚Öi pe spa╚Ťiul public de aici. Pe l├«ng─â ce facem zilnic, gestul doamnei care a ├«ntors ma╚Öina ├«n centrul capitalei, ca la dumneaei ├«n curte, poate p─ârea de o ridicol─â lips─â de ├«nsemn─âtate. ╚śtim bine, ├«ns─â, c─â nu e a╚Öa. ╚śtim c─â e un simptom care se manifest─â ├«n grade diferite la mul╚Ťi dintre noi. Dar, atunci c├«nd e observat ├«n toat─â splendoarea lui, ├«i vedem gravitatea doar la cel─âlalt. Niciodat─â la noi ├«n╚Öine.

Avem un soi de fascina╚Ťie ├«n a pl─ânui sau a improviza c├«t se poate de creativ ÔÇô depinde de situa╚Ťie ╚Öi de c├«t timp avem la dispozi╚Ťie ÔÇô orice mitoc─ânie care r─âne╚Öte locul ├«n care tr─âim. Dac─â nu comitem un gest fizic de agresiune la adresa spa╚Ťiului pe care ├«l popul─âm, compens─âm cu repertoriul lingvistic. La gurile noastre se ├«mbulzesc falnice cascade de porc─âial─â, care ├«neac─â orice peisaj prin care trecem. Uneori ╚Ötim c─â, ├«n ad├«ncul nostru, nu s├«ntem nici mai buni, nici mai r─âi dec├«t al╚Ťii, c─â am avut un traseu cultural complicat ╚Öi traumatic, ╚Öi c─â ╚Ťine doar de noi ╚Öi de felul nostru de a vedea lumea s─â ie╚Öim din bucla asta. A╚Öa cum ╚Ötim ╚Öi c─â procesul de ├«nv─â╚Ťare e destul de lung ╚Öi foarte anevoios. Dar un anumit fel de oboseal─â ne face s─â trecem repede peste g├«ndul ─âsta. ╚śi alunec─âm ├«n pr─âpastia cu resentimente, din care url─âm c├«t ne ╚Ťin pl─âm├«nii c─â am fost abandona╚Ťi, vitregi╚Ťi, sabota╚Ťi. ╚śi c─â genera╚Ťia asta din ziua de azi stric─â, plin─â de s├«rguin╚Ť─â, tot ce-am construit noi bine.

Iar mitoc─ânia care a ├«nv─â╚Ťat s─â se ├«mbrace cu straie croite ├«n lini╚Ötea bibliotecilor e alt soi de r─âzbunare pervers─â. Credem c─â o idio╚Ťenie plin─â de r─âutate, dar spus─â ├«ntr-un anumit fel, scap─â de lestul resentimentului, dac─â porne╚Öte pe o alee discursiv─â pavat─â cu ironie sau cu un anumit fel de umor, pe care-l consider─âm de soi. D─âm lec╚Ťii aspre, din ipostaza de z├«ne ne├«ntinate sau din cea de nihilist afanisit. ╚śi r─âspundem cu un ÔÇ×b─âÔÇť implicit, deghizat ├«n afi╚Öarea unor competen╚Ťe din care reies mereu acelea╚Öi chestii. Fie c─â habar n-ai, fie c─â n-ai consultat cele mai recente cifre, fie c─â scrii la reviste care se pretind de cultur─â ╚Öi c─â b─ân─ân─âi prin turnuri de filde╚Ö f─âr─â s─â dai solu╚Ťii, fie c─â el ╚Ťi-ar fi scris mult mai bine articolul, fie c─â ╚Ťara arde ╚Öi baba ÔÇÖtelectual─â se piapt─ân─â, iar lista continu─â p├«n─â m├«ine. Iar m├«ine, z├«na ne├«ntinat─â sau nihilistul afanisit, la ├«nt├«lnirea cu prietenii, povestesc exact ├«n registrul pe care l-au criticat ieri. Dar o fac ei, ceea ce e profund natural ╚Öi complet necondamnabil. 

C─ât─âlin ╚śtef─ânescu este realizatorul e┬şmi┬şsiu┬şnii Garantat 100% la TVR 1.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.