Facebook, pămînt strămoşesc!

Publicat în Dilema Veche nr. 739 din 19-25 aprilie 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

O veche vorbă înțeleaptă, din Transilvania, ne spune că „Cel mai bine-n viață îi să ai lucru’ tău!“. Adică să știi o treabă. Dacă ai nevoie de ceva, nu te duci să ceri. Pentru că, de-aici încolo, lucrurile se complică. Rămîi dator, trebuie să-ntorci cumva serviciul făcut, îți pui un pic orgoliul la bătaie, s-ar putea să fii tratat cu un refuz mai mult sau mai puțin politicos. Și-n plus, cel la care apelezi s-ar putea să aibă treabă cu obiectul respectiv, chiar în momentul în care te duci tu să-l ceri. Prin urmare, e sănătos să ai lucrurile tale, ca să nu fii nevoit să apelezi la alții. Și-atunci, vezi cu ochii cum îți crește gospodăria. Cum nu mai e loc nici în pivniță, nici în hambar, nici în pod de lucrurile care se tot adună. Pentru că mereu ai nevoie de cîte ceva. E atît de candid celebrul banc în care doi ardeleni aleargă spre gară, să prindă trenul, dar rămîn pe peron, uitîndu-se profund dezamăgiți la ultimul vagon, care se îndepărtase deja. Iar unul dintre ei, după o lungă tăcere, specifică farmecului unic al acestui spațiu, rostește legendara cugetare: „No?!… Vez’, mă, ce-nsamnă să n-ai lucru’ tău?“

Liniștea acestui fel de a vedea lumea a durat multă vreme. Însă, de la un timp încoace, situația s-a complicat. Apa de la fîntîna ta din curte nu mai e suficientă. Trebuie să intri-n rîndul lumii și să te conectezi la rețeaua publică de apă și canalizare. Lumînările, candelele și opaițele tale nu mai fac față nevoilor. Trebuie să intri n rîndul lumii și să te conectezi la rețeaua publică de curent electric. Soba, cuptorul și plita de gătit au nevoie de mult lemn, trebuie curățate des, durează mult pînă aprinzi focurile, așa că n-ai de-ales, trebuie să intri-n rîndul lumii și să te conectezi la rețeaua publică de gaz. Și toate astea nu mai sînt ale tale. Trebuie să plătești în fiecare lună ca să poți avea parte de ele. De la o bună bucată de vreme, pare că totul se prăbușește, se risipește, fuge la vale. Pentru că posibilitatea de a avea în jur doar „lucrurile tale“, așa cum știai de la ai tăi, e din ce în ce mai mică. Apa, gazul, curentul electric sînt ale unora care ți le furnizează doar dacă plătești lunar. Mașina e a unei companii, căreia trebuie să-i plătești o rată. Casa în care stai e a unei bănci, căreia trebuie să-i plătești, la fel, o rată lunară. „Lucrul tău“ a devenit un motiv de zîmbet, uneori trist, un subiect de banc, o zicere care ne duce cu gîndul în alte vremuri, peste care se așază, încet, praful.

Există însă și o mișcare de rezistență. Unii oameni nu vor nici în ruptul capului să renunțe la „lucrul lor“. Dar, spre deosebire de mișcările de rezistență ale trecutului, acum e foarte scump să faci parte din fenomenul ăsta. E atît de costisitor să mai ai „lucrul tău“, încît nici cei care-o duc foarte bine nu-și prea permit așa ceva. E drept, unii foarte încăpățînați încă încearcă. Și investesc foarte mult în a fi independenți și a avea „lucrul lor“. Apa lor, energia lor, pămîntul lor, casa lor. Faci o instalație în pămînt, la mare adîncime, cu ajutorul căreia obții căldură. Sapi pînă dai de apă. Instalezi panouri solare. Încerci să fii independent energetic. Să ai „lucrul tău“. Dar e foarte scump. Trebuie să stai foarte bine cu banii și cu nervii ca să poți ajunge la performanța de a avea „lucrul tău“. Și nici atunci nu ești foarte sigur că definiția acestei sintagme e una la fel de precisă și de simplă, așa cum o știai tu, cu ceva vreme în urmă. Pentru că lucrurile se schimbă acum foarte repede. Definițiile sînt mai fragile decît fluturii aceia care trăiesc o singură zi. Și chiar în povestea cu fluturii încape o mare discuție. Ce-i aia o zi? Cum o măsurăm? Din ce punct de vedere? E atît de multă concretețe… hiperconcretă în jur, că doar cîte o metaforă ne mai aduce, rareori, un pic de viață în obraji.

Eee, iar acum să zicem că ești un geniu. Să presupunem că ai dat lovitura și i-ai driblat pe toți. Ai avut atîția bani, atîta răbdare și stăpînire de sine, că ai ajuns la științifico-fantastica independență energetică. Și nu te-ai retras în munți, în păduri, nu te-ai izolat la un capăt de sat, n-ai fugit pe o insulă din Pacific. Ai reușit performanța colosală de a avea, cumva, „lucrul tău“. Dar trăiești printre semenii tăi, te vezi cu ființe umane, ai prieteni cu care ții legătura. Cum faci cu Internetul? Cum faci cu telefonia mobilă? Că, aici, e nenorocire cu definițiile în fiecare secundă. Ziua a devenit o eternitate în care se petrece un univers de lucruri. Domeniul tău de pe Internet, să zicem, e la fel ca acela de pe pămînt? E la fel de „lucrul tău“? Dar să presupunem că lăsăm la o parte orice definire. Orice comparație. Cum faci să participi la lume fără să te conectezi la o rețea? Și care e prețul real al acestei conectări?

Și hai să zicem că abandonăm orice altă discuție care teoretizează lucrurile. Plătesc o conexiune la Internet. Intru în lumea aia. Navighez. Aflu tot ce vreau. Cunosc oameni. Schimb păreri. Observ că există și aici lucruri care costă, așa cum există și unele despre care se spune că sînt gratis. Există și în lumea asta a Internetului discuții despre teritorii, drepturi, e la fel ca „în lumea din afară“. Și tinde să devină la fel de reală ca aceea „de afară“, ba chiar să intre într-o competiție a realității. O pagină de Facebook, bunăoară, pare cît se poate de „lucrul tău“. Că e a ta. Nu?! Ai senzația că, dacă ți se spune că e „pagină personală“, ești la tine acasă. Ești pe pămîntul tău strămoșesc. Da, poți să ai senzațiile astea de patriotism și de simț al proprietății. Dar totul se petrece pe teritoriul creației cuiva. E o afacere în care ai intrat, la care participi de bunăvoie. E drept, ți s-a spus că e un gînd nobil, senin, luminos, o invenție care duce la dezvoltarea ființei umane, prin descoperirea noțiunii de comunitate. Dar e lucrul altuia. Al unui om. Teoretic, e gratis. Practic, poate costa multicel.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.