Exemplul Regelui Mihai

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Exemplul Regelui Mihai jpeg

Se împlinește un an de la dispariția Regelui Mihai. Viața lui s-a suprapus aproape perfect peste suta de ani de existență a statului nostru. N-a apucat însă Centenarul, pe care-l vom sărbători fără el și deloc mîndri de oamenii care ne conduc astăzi. În lipsa lui putem totuși să mai aflăm încă amănunte despre istoria pe care a trăit-o și istoria pe care a făcut-o în toată această epocă. Foarte de curînd, la editura Corint s-a publicat volumul Conversații cu Regele Mihai avîndu-l ca autor pe Stelian Tănase. E vorba de punerea în pagină a unor convorbiri pe care istoricul le-a purtat timp de mai multe zile cu Majestatea Sa, în anul 2005.

Aș remarca mai întîi că vorbele și expresiile Regelui sînt redate ad litteram, așa încît cititorii pot aprecia limba frumoasă și nealterată pe care o vorbea. În ce privește conținutul, bineînțeles că nu pot fi lucruri total noi sau senzaționale. Viața și faptele lui Mihai I sînt, în general, cît se poate de cunoscute. Totuși, în carte apar anumite accente interesante, pe care Stelian Tănase are iscusința de a le obține de la Majestatea Sa și chiar amănunte picante, să le zicem, pe care nu le știam. Așa ar fi, de exemplu, episodul în care, în urma unei greșeli de șofat a lui Carol al II-lea, Elena Lupescu îi cere, de față cu prim-ministrul Tătărăscu, să se dea jos de la volan și să-l lase pe fiul său să conducă. Și Carol se supune.

În general, însă, din întreaga poveste a Regelui Mihai, spusă chiar de el însuși, se degajă un dramatism neîncetat. Cu momente cît se poate de concrete și mărturisiri cît se poate de sincere. Relația dintre tată și fiu, de pildă, e un subiect care se tot deschide ca o rană, de-a lungul istorisirii. Fiul relatează cum, după abdicarea sa, a refuzat repetatele invitații ale tatălui de a i face o vizită în Portugalia: „Pînă la urmă, mi-am luat puțin curaj și i-am scris o scrisoare. Din păcate, nu am copie. Și în esență a fost așa: i-am spus că nu pot să vin. Fiindcă în situația pe care a lăsat o el după ce a plecat – n-am vorbit de Antonescu –, am spus că marea majoritate a populației României îl ține pe el răspunzător de ceea ce s-a întîmplat, de situația în care s-a găsit țara cînd a trebuit să plece. Nu i-am dat detalii nici despre Basarabia, nici despre rezistență, nici despre nimic. Doar atît i-am spus: Văzînd această situație, în situația mea, este imposibil ca să vin și să ne întîlnim. Și cu asta s-a terminat.“

Regele Mihai nu și-a mai revăzut tatăl. Dincolo de motivele de natură politică pe care le-a invocat pentru a nu-l vizita, existau firește și lucruri mult mai personale. Acestea răzbat și din explicația pe care o dă asupra deciziei de a nu merge în 1953, în Portugalia, la înmormîntarea tatălui său: „Prin ce trecusem eu cu el și cu toată ambianța din jurul lui… Mi-am pus problema că mă duc și intru acolo într-un cuib de viespi. Mi-am zis că asta nu pot! Prea am văzut multe. Prea am văzut persoane de acolo, de toate tipurile. Și am spus: Asta chiar nu pot! Și în plus de asta… să o iau pe regină cu mine, acolo, ca să întîlnească toată… mă iertați de vorba pe care o spun… șleahta, cum să spun altfel… Mi-am zis: Asta nu se poate. Și atunci, bineînțeles, a început să bîzîie toată lumea, alții mi-au trimis telegrame, chiar portughezii. Că nu se face, că trebuie să merg, că nu știu cum. Nicolae mi-a scris o scrisoare foarte urîtă.“

Spre deosebire de relația cu tatăl, Regele Mihai descrie legăturile cu mama, cu Elena, ca fiind la polul opus. Mama pe care, pentru o lungă perioadă a copilăriei și adolescenței sale, Mihai n-o putea vizita decît timp de trei săptămîni pe an, la Florența, unde fusese exilată de Carol al II-lea: „Mama mea și cu mine eram într-o comuniune foarte apropiată. (…) Cînd mă întorceam din nou la București simțeam ceva foarte rece…“

Dramatice sînt, evident, și momentul arestării lui Antonescu, și perioada presiunilor făcute de sovietici după război, și constatarea lipsei oricărui sprijin din partea Occidentului, și abdicarea forțată, și plecarea în exil „cu moartea în suflet“, cum spune Regele. Nici revenirea în țară de după 1989 n-a fost ușoară, cu episoadele repetate ale întoarcerii înapoi de către autoritățile române de pe autostrada București-Pitești și de pe Aeroportul Otopeni sau primirea neașteptată pe care i-au făcut-o românii în 1992, cînd un milion de oameni au ieșit pe străzile Bucureștiului să-l întîmpine.

Regele povestește toate astea firesc, uneori cu lacrimi în ochi, după cum notează Stelian Tănase, alteori recunoscînd pur și simplu că a uitat cîte un eveniment pe care l-a trăit. Așa cum, de exemplu, spune despre ceremonia primei sale încoronări din 1927: „Nu țin minte nimic legat de acest eveniment. Chiar și cînd am văzut fotografiile, mult mai tîrziu, tot nu mi-am adus aminte nimic.“

Aș observa că nu doar viața Regelui Mihai e una cu totul exemplară, așa cum, de altfel, știam, ci și felul în care el însuși o povestește. Firescul și sinceritatea cu care un om de o asemenea anvergură relatează întîmplări din propria sa viață constituie o lecție extraordinară, chiar și pentru faptul că intră într un contrast absolut cu falsitatea de tip comunist, cu neîntreruptele încercări de deturnare și cosmetizare a realității cu care ne-au obișnuit comuniștii și „demnii“ lor urmași.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne