Europa în corzi

Publicat în Dilema Veche nr. 116 din 13 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Num─ârat, c├«nt─ârit ┼či ├«mp─âr┼úit. Prorocirea biblic─â, t─âlm─âcit─â de vizionarul Daniel, ├«l avertiza pe trufa┼čul crai al Babilonului. ├Ämp─âratul p├«ng─ârise sculele sfinte ale Templului din Ierusalim, folosindu-le ├«n scopuri profane. ├Än loc s─â se smereasc─â, preferase trufa┼č s─â se ├«nal┼úe ├«mpotriva Domnului. Mesajul divin ├«l anun┼úa c─â fusese cercetat, c├«nt─ârit ┼či g─âsit prea u┼čor. ├Ämp─âr─â┼úia sa urma s─â fie ├«mp─âr┼úit─â du┼čmanilor s─âi. Soarta civiliza┼úiei pare a se juca, dup─â multe mii de ani, ├«n aceea┼či zon─â a lumii. Babilonia se afl─â ├«n Irak. Vecinii per┼či, care au pus cap─ât Babiloniei, s├«nt str─âmo┼čii iranienilor. Dar cu picioare de lut s-a ales, mai nou, Europa. A fost ucis─â Europa ├«n lag─ârele de exterminare naziste? "Plimb├«ndu-m─â pe str─âzile Barcelonei, am realizat c─â Europa a decedat la Auschwitz", scria recent un autor catolic. Potrivit scriitorului spaniol, Europa ar fi trecut ├«n eternitate "odat─â cu asasinarea celor 6 milioane de evrei. Ulterior, b─âtr├«nul continent i-a ├«nlocuit cu 20 de milioane de imigran┼úi musulmani". Stridenta afirma┼úie poate p─ârea multora a┼ča cum sun─â: ca o teribil─â enormitate. Ea nu e singular─â. Scandalul caricaturilor a radicalizat mul┼úi europeni, care au ├«n┼úeles c─â protestele violente din comunit─â┼úile musulmane de pe glob, proteste soldate cu zeci de mor┼úi ┼či sute de r─âni┼úi, n-au fost defel spontane, ci dirijate de Fr─â┼úia Musulman─â din Egipt, de regimul de la Teheran ┼či de aliatul s─âu de la Damasc. Altfel e imposibil de explicat de ce manifesta┼úiile n-au izbucnit ├«n for┼ú─â ├«n octombrie trecut, c├«nd un ziar egiptean a reprodus caricaturile daneze ├«nf─â┼úi┼č├«ndu-l pe Mahomed. Or, pe-atunci, Fr─â┼úia Musulman─â era ocupat─â p├«n─â peste cap s─â ob┼úin─â un rezultat fulminant din primele alegeri semilibere derulate vreodat─â ├«n Egipt. Filiala palestinian─â a Fr─â┼úiei, Hamas, sprijinit─â de Arabia Saudit─â, Siria ┼či Iran, se preg─âtea ┼či ea s─â preia puterea prin alegeri libere, nu ├«ns─â ┼či democratice, a┼ča cum eronat se afirm─â, ├«n teritoriile autonome palestiniene. Danemarca nu preluase ├«nc─â ┼čefia Consiliului de securitate, spre a fi obligat─â s─â abordeze implicarea Siriei ├«n asasinarea fostului premier libanez Hariri. Iar conflictul generat de ambi┼úiile nucleare ale Teheranului, acutizat de iresponsabilitatea pre┼čedintelui statului fundamentalist-islamic iranian, care a chemat deschis la genocid, cer├«nd anihilarea Israelului, era, ├«n octombrie trecut, departe de a-┼či fi atins apogeul. Dar afacerea caricaturilor, ├«n urma c─ârora Europa s-a comportat haotic, nu e primul semnal care indic─â, alarmant, c─â b─âtr├«nul continent s-a abandonat soartei pe care i-o preg─âte┼čte islamismul militant. Important ├«n context e faptul c─â protestele ├«mpotriva desenelor ap─ârute ├«n ziarul conservator Jyllands-Posten din Arhus, n-au debutat nici ├«n teritoriile palestiniene, nici la Beirut, Damasc, Teheran, Cairo, sau Djakarta, ci ├«n Danemarca. La fel de important e c─â litigiul provocat de ceea ce ├«n lumea islamic─â s-a calificat drept lezare a sentimentelor musulmane, din pricina ├«nc─âlc─ârii unei prezumtive - ├«n fapt inexistente - interdic┼úii teologice islamice de a-l portretiza pe profet, nu e primul avertisment adresat Europei. ├Äntr-un chip mai pu┼úin misterios dec├«t ├«n cartea atribuit─â profetului Daniel, destinul unei lumi, care nu e ├«n stare s─â-┼či apere valorile reale, fusese prevestit ├«n repetate r├«nduri, bun─âoar─â de exportul aparent irepresibil al revolu┼úiei islamice iraniene; de "fatwa" ayatollah-ului Khomeini, condamn├«ndu-l la moarte, de la Teheran, pe scriitorul britanic Salman Rushdie; de atentatele de la 11 septembrie 2001; de asasinarea lui Theo van Gogh, de c─âtre un islamist de origine marocan─â, pe str─âzile ultraliberale ┼či ultramulticulturale ale metropolei olandeze Amsterdam; de bombele din trenurile spaniole; ┼či de cele explodate ├«n metroul londonez. Nimic din toate acestea n-a fost ├«n stare s─â trezeasc─â elita european─â din letargie. Nimic n-a putut pune cap─ât indiferen┼úei ei fa┼ú─â de pericolul mortal cu care Europa se confrunt─â. Nimic n-a reu┼čit s─â-i sileasc─â pe mai-marii ei s─â-i izb─âveasc─â de izolare ┼či s─â-i asculte pe europenii care, altfel dec├«t precum Cassandra, ├«┼či r─âcesc de ani de zile gurile, ar─ât├«nd spre inamicii ireductibili ai societ─â┼úii deschise. ├Än vreme ce pe Daniel nici m─âcar Nabucodonosor n-a ├«ndr─âznit s─â-l ignore. De unde ┼či de ce at├«ta surzenie ┼či orbire european─â? Pentru c─â, la cap─âtul primelor dou─â r─âzboaie mondiale, europenii s-au s─âturat de ultrana┼úionalism ┼či fanatisme religioase, ori mai precis pseudoreligioase. Ceea ce e bine. Mai r─âu e c─â europenii au optat concomitent ┼či pentru un relativism cultural ┼či moral tipic postmodernit─â┼úii, care, la ad─âpostul protec┼úiei militare americane, le-a permis ├«ntre altele s─â minimalizeze pericolul totalitar comunist ┼či s─â ├«mbr─â┼úi┼čeze un pacifism utopic. "Better red than dead", scandau unii ├«n epoca de trist─â amintire a celor mai ample demonstra┼úii de protest vest-europene, manifest├«nd nu ├«mpotriva lui Ceau┼čescu, nici a represiunii brejneviste, a crimelor Vietcongului ori a terorismului de inspira┼úie marxist─â, ci ├«mpotriva deciziei NATO de a ┼úine piept amenin┼ú─ârii de la r─âs─ârit. Cine s├«nt ┼či unde se afl─â noii du┼čmanii? S─â-i numim islami┼čti, calific├«nd astfel un grup larg, chiar dac─â par┼úial eterogen, care, politiz├«nd mahomedanismul, a extras din Coran ingredientele unei noi ideologii totalitare, devenite ├«ntre timp, cu ajutorul laissez-faire-ului occidental, reprezentative pentru o bun─â parte din spa┼úiul musulman. Liderii ei ac┼úioneaz─â prin terorism planetar, definit prin recurgerea acestui tip de terorism la arme zise "asimetrice" ┼či la mass-media global─â. Mai periculoas─â, ca atare, dec├«t ideologiile genocidare ale secolului XX, de vreme ce nu e doar genocidar─â, ci se sprijin─â ┼či pe o extrem de popular─â tradi┼úie religioas─â, deci pe un tipar identitar profund ├«nr─âd─âcinat, aceast─â ideologie dep─â┼če┼čte ├«n consecin┼ú─â amenin┼úarea oric─ârei doctrine colectiviste de factur─â modern─â, socialist-atee, de felul comunismului, ori na┼úionalist-idolatre ┼či rasiste, precum nazismul. Str├«nsa ├«nrudire a noii mi┼čc─âri totalitare, cu acelea care au umplut de s├«nge secolul XX, e totu┼či v─âdit─â. Simptomele acestor maladii ale spiritului s├«nt, la urma urmei, acelea┼či: ura fa┼ú─â de libertate, de pluralism, fa┼ú─â de societatea burghez─â, cu interpretarea ei moderat─â a religiei ┼či adeziunea ei, principial ferm─â, la demnitatea ┼či drepturile inalienabile ale individului uman, se asociaz─â celui mai virulent antiamericanism ┼či antisemitism. Ce vor inamicii societ─â┼úilor deschise ┼či cum se manifest─â vr─âjm─â┼čia lor? Instalarea, prin terorism ┼či intimidare transportat─â prin mediile globale ale "ummei", a statului teocratic islamic, dotat cu legisla┼úia de epoc─â de piatr─â numit─â sharia. ├Än ce const─â pericolul pentru democra┼úie ┼či statul de drept de tip occidental? ├Än desfiin┼úarea, cu propriul lor ajutor, a societ─â┼úii deschise, ispitit─â s─â-┼či abandoneze adeziunea la caracterul universal al valorilor fundamentale, care i-au dat na┼čtere. Puternic─â economic ┼či cultural, ├«ntruc├«t se ├«ntemeiaz─â pe ideea libert─â┼úii ┼či demnit─â┼úii individului, de natur─â s─â promoveze, prin educa┼úie ┼či autointeroga┼úie, ┼čtiin┼úa ┼či tehnologia, societatea deschis─â a devenit extrem de vulnerabil─â tocmai din pricina erod─ârii valorilor ei constitutive. ├Änchistarea societ─â┼úii deschise ├«n propria ei esen┼ú─â autocritic-individualist─â, asociat─â unei perene tenta┼úii amoral-epicureice, au iscat pe de o parte solida tradi┼úie antiburghez─â a societ─â┼úii burgheze, exprimat─â de fascismul de sorginte romantic─â ┼či de comunismul extras din marxism. Pe de alt─â parte, excesul autocritic se situeaz─â la originea relativismului moral autodestructiv - doar aparent hipermoral - manifestat de elitele europene. De ce nu poate fi ignorat─â noua amenin┼úare totalitar─â? Pentru c─â lumea global─â ├«n care ne-am reg─âsit la ├«nceputul acestui mileniu a devenit prea mic─â. ├Än satul planetar nu te po┼úi ascunde nici dup─â deget, nici ├«nd─âr─âtul casei vecinului. Dac─â unul din ┼ú─ârani, ajuns primar de cartier, anun┼ú─â c─â-┼či va ucide la nevoie to┼úi cons─âtenii care nu i se supun, e cazul s─â-l crezi. ┼×i s─â te aperi. Ce poate face Europa? O idee ar fi s─â revin─â cu modestie la c─âutarea propriilor ei valori, amintindu-┼či c─â identitatea ei nu se poate lipsi nici de iluminism, nici de antichitatea greac─â, dar nici de r─âd─âcinile ei iudeo-cre┼čtine, pe care le-a neglijat, periclit├«ndu-┼či astfel stabilitatea. Alt─â idee ar fi s─â protejeze via┼úa, libertatea ┼či demnitatea cet─â┼úenilor europeni, confrunt├«ndu-se curajos cu Iranul ┼či toate grup─ârile teroriste, oriunde s-ar afla ele ┼či orice pre┼ú economic ar presupune acest demers. ├Än fine, pare cu totul recomandabil ca Europa s─â purcead─â hot─âr├«t la integrarea imigran┼úilor ei. Cum? ├Än temeiul unei reforme de amploare, a unei legisla┼úii economice ┼či a unei politici adecvate, care s─â dizolve comunit─â┼úile paralele ostile ┼či o┼čtirile de ┼čomeri, dintre care unii, pe c├«t de bine hr─âni┼úi de statul asisten┼úial, s├«nt tot pe at├«t de lesne de manipulat, de c─âtre reprezentan┼úii noului totalitarism islamist, ├«ntru aruncarea ├«n aer a lumii libere. C├«┼čtig├«nd ├«ntruc├«tva ├«n greutate, Europa s-ar putea extrage din corzi ┼či poate chiar ar ie┼či din prelunga ei agonie. Dac─â nu cumva a ┼či fost num─ârat─â ┼či declarat─â knock out.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.