Etic─â ┼či integritate, pentru posteritate?

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

ÔÇ×Am reu╚Öit!ÔÇť A╚Öa ├«ncepe articolul lui Cristian Ghinghe╚Ö de pe site-ul Rom├ónia Curat─â. Iat─â ╚Öi care este reu╚Öita:

ÔÇ×├Äncep├«nd cu anul universitar 2018-2019, universit─â╚Ťile s├«nt obligate s─â includ─â ├«n planurile lor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, pentru toate programele de studii universitare din sistemul na╚Ťional de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, cursuri de etic─â ╚Öi integritate academic─â.

Conform ordinului aprobat de Valentin Popa, noul ministru al Educa╚Ťiei Na╚Ťionale, cursurile s├«nt prev─âzute cu o durat─â minim─â de 14 ore, iar dac─â pentru ciclurile de master ╚Öi doctorat ele vor avea caracter obligatoriu, pentru studen╚Ťii care urmeaz─â ciclul de licen╚Ť─â vor fi op╚Ťionale.

Introducerea ├«n planurile de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt ale programelor de studii a unor cursuri de etic─â ╚Öi scriere academic─â este una dintre principalele recomand─âri pe care Societatea Academic─â din Rom├ónia (SAR) ╚Öi Alian╚Ťa Na╚Ťional─â a Organiza╚Ťiilor Studen╚Ťe╚Öti din Rom├ónia (ANOSR) le-au f─âcut ├«n cadrul Coali╚Ťiei pentru Universit─â╚Ťi Curate at├«t la nivelul sistemului universitar na╚Ťional, c├«t ╚Öi la nivel local, prin solicit─ârile adresate unui num─âr de 14 universit─â╚Ťi din ├«ntreaga ╚Ťar─â.ÔÇť

├Än toamna acestui an de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, Universitatea din Bucure╚Öti a implementat, ├«n cadrul Fondului de Dezvoltare Institu╚Ťional─â, un proiect de ÔÇ×Promovare a eticii ╚Öi deontologiei academiceÔÇť, care avea drept obiectiv, ├«ntre altele, inaugurarea unui curs de Deontologie academic─â, destinat studen╚Ťilor de anul I de la master ╚Öi doctorat. Activit─â╚Ťi prev─âzute ╚Öi realizate: proiectarea curricular─â ╚Öi alc─âtuirea fi╚Öelor disciplinei pentru trei module de curs a c├«te 14 ore fiecare, ├«n urm─âtoarele domenii: ╚Ötiin╚Ťe umaniste (Limbi ╚Öi Literaturi Str─âine, Litere, Istorie, Filozofie, Teologie Ortodox─â, Teologie Catolic─â, Teologie Baptist─â), ╚Ötiin╚Ťe sociale (Sociologie ╚Öi Asisten╚Ť─â Social─â, Psihologie ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Educa╚Ťiei, Administra╚Ťie ╚Öi Afaceri, Drept, Jurnalism ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Comunic─ârii, ╚śtiin╚Ťe Politice), ╚Ötiin╚Ťe exacte (Matematic─â ╚Öi Informatic─â, Fizic─â, Chimie, Biologie, Geologie, Geografie), organizarea de cursuri de formare a personalului didactic ce va asigura preg─âtirea studen╚Ťilor, organizarea ╚Öi sus╚Ťinerea activit─â╚Ťilor didactice aferente celor trei module de curs ╚Ö.a.

Obiectivul central al cursului de 14 ore a fost ÔÇ×formarea de comportamente ╚Öi atitudini adecvate din punct de vedere deontologic ├«n munca intelectual─â a studen╚Ťilor din Universitatea din Bucure╚ÖtiÔÇť.

Ne-am lovit de la ├«nceput de dou─â probleme majore: timpul foarte scurt p├«n─â la definitivarea proiectului (15 decembrie 2017), potrivit condi╚Ťiilor de finan╚Ťare, ╚Öi dificult─â╚Ťile administrative ╚Öi legale pentru a g─âsi o solu╚Ťie de generalizare a lui. E greu de presupus c─â, dac─â el ar fi avut un statut facultativ sau op╚Ťional, ar fi fost frecventat de c─âtre studen╚Ťii ├«nclina╚Ťi spre fraud─â intelectual─â. Solu╚Ťia adoptat─â a fost aceea de a condi╚Ťiona ├«nscrierea la concursurile de finalizare a ciclurilor masteral ╚Öi doctoral de absolvirea acestui curs.

Cursul a fost bine primit de c─âtre studen╚Ťi, ├«n ciuda disconfortului evident creat, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, de cadrul temporal foarte scurt al proiectului: acesta a f─âcut imposibil─â anun╚Ťarea lui ├«nc─â din anul universitar anterior, pe de o parte, ╚Öi a determinat programarea orelor la sf├«r╚Öit de s─âpt─âm├«n─â, pe de cealalt─â parte. Mai ciudat a fost faptul c─â dinspre minister am primit ├«n permanen╚Ť─â aten╚Ťion─âri imperative s─â renun╚Ť─âm la clauza validat─â de c─âtre Senat ╚Öi inclus─â ╚Öi ├«n contractele de studii semnate de c─âtre studen╚Ťi.

Iat─â c─â acum o ini╚Ťiativ─â ce trecea ├«n ochii oficialit─â╚Ťilor drept reprobabil─â cu doar dou─â luni ├«nainte este preluat─â de c─âtre minister ╚Öi extins─â ca obligativitate pentru ├«ntreg ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul superior rom├ónesc. (├Än treac─ât fie spus, dac─â am fi fost consulta╚Ťi am fi sugerat obligativitatea cursului pentru ├«nceputul ciclului de licen╚Ť─â, pentru c─â pe parcursul acestui ciclu se formeaz─â comportamentele ╚Öi atitudinile definitorii pentru studiile academice. Faptul c─â ├«n Universitatea din Bucure╚Öti am optat pentru master ╚Öi doctorat se datoreaz─â anticip─ârii unor dificult─â╚Ťi de ordin logistic, generate de anvergura ini╚Ťiativei ├«n raport cu timpul foarte scurt avut la dispozi╚Ťie.)

Regret├«nd faptul c─â actualul ministru nu a beneficiat ÔÇô cel pu╚Ťin p├«n─â acum ÔÇô de experien╚Ťa proiectului-pilot derulat de Universitatea din Bucure╚Öti ├«n toamna lui 2017, nu putem dec├«t s─â salut─âm faptul c─â problemele legate de etica ╚Öi integritatea academic─â intr─â, ├«ntr-un t├«rziu, ╚Öi ├«n vizorul oficialit─â╚Ťilor din Rom├ónia. Ele constituie, de mai mult─â vreme, o preocupare major─â pentru universit─â╚Ťile din ├«ntreaga lume, ├«n eforturile acestora de a face fa╚Ť─â schimb─ârilor contextuale ale ultimelor decenii: masificarea studiilor universitare, pe de o parte, digitalizarea informa╚Ťiei, pe de cealalt─â parte.

Exist─â, desigur, ╚Öi o mare nedumerire privitoare la atitudinea actual─â a Ministerului Educa╚Ťiei fa╚Ť─â de dezideratele deontologice ale studiilor universitare. Una dintre primele declara╚Ťii ale noului ministru, dl Valentin Popa, ├«n postura de diriguitor al Educa╚Ťiei, a fost aceea ├«n care domnia-sa afirma c─â avem un ├«nv─â╚Ť─âm├«nt foarte bun, tot ce ├«l stric─â fiind agita╚Ťia creat─â ├«n jurul plagiatelor ÔÇô declara╚Ťie care a iritat, pe bun─â dreptate, din dou─â motive: 1) nu avem un ├«nv─â╚Ť─âm├«nt foarte bun ╚Öi 2) toleran╚Ťa fa╚Ť─â de plagiat ╚Öi fa╚Ť─â de alte devieri deontologice similare ÔÇô ├«n derularea examenelor, ├«n desf─â╚Öurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice etc. ÔÇô a avut o contribu╚Ťie decisiv─â ├«n aceast─â privin╚Ť─â.

Sper din tot sufletul s─â fi fost o contradic╚Ťie autentic─â. Pentru c─â altminteri ea poate fi interpretat─â ╚Öi ├«n cheia unei ÔÇ×armoniiÔÇť cu care ne-am obi╚Önuit de la Ion Iliescu ├«ncoace: s─â uit─âm trecutul, s─â ne ocup─âm de viitor, s─â l─âs─âm deoparte carierele construite p├«n─â acum pe impostur─â ╚Öi fraud─â intelectual─â ╚Öi s─â ne ├«ndrept─âm interesul c─âtre asanarea vie╚Ťii intelectuale ├«n universit─â╚Ťi de acum ├«ncolo.

Proiectul ÔÇ×reconcilieriiÔÇť na╚Ťionale, propus ╚Öi instrumentat de c─âtre Ion Iliescu, a fost, cum s-a v─âzut, unul dezastruos pentru Rom├ónia. Trecutul nu poate fi ÔÇ×uitatÔÇť at├«ta vreme c├«t el continu─â s─â fie prezent, ba mai mult, se str─âduie╚Öte s─â-╚Öi asigure propriul viitor. ÔÇ×ReconciliereaÔÇť a fost cea care a produs confrunt─ârile s├«ngeroase de la T├«rgu Mure╚Ö, intrarea FSN-ului ├«n alegeri, mineriadele, ÔÇ×capitalismul de cumetrieÔÇť, devalizarea sistematic─â a bunurilor statului, activitatea aleatorie ╚Öi tardiv─â a CNSAS-ului ╚Öi produce, ├«n continuare, asaltul asupra legilor Justi╚Ťiei din partea celor care, dup─â ce au votat legile ├«n Parlament, s-au trezit c─â ele chiar se aplic─â.

Sper din tot sufletul ca recenta ini╚Ťiativ─â a noului ministru al Educa╚Ťiei s─â nu se ├«nscrie ├«n logica aceluia╚Öi binecunoscut scenariu. Ce se va ├«nt├«mpla ├«n CNATDCU de acum ├«ncolo ╚Öi cum va fi fructificat─â de c─âtre oficialit─â╚Ťi activitatea comisiilor de etic─â din universit─â╚Ťi ÔÇô p├«n─â acum se pare c─â doar cea din UB ╚Öi-a f─âcut treaba ÔÇô reprezint─â factori cruciali pentru redresarea ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului superior rom├ónesc.

Introducerea ├«n spa╚Ťiul universitar a problematicii privind etica ╚Öi integritatea academic─â va avea, indubitabil, consecin╚Ťe benefice pentru evolu╚Ťia sistemului, ├«ntre altele ╚Öi aceea, poate neprev─âzut─â de c─âtre deciden╚Ťi, a refuzului tot mai ap─âsat al ÔÇ×dublei m─âsuriÔÇť cu care am operat, de regul─â, p├«n─â acum.

Este inadmisibil, din punct de vedere moral, s─â cerem studen╚Ťilor no╚Ötri ceea ce ne refuz─âm nou─â ├«n╚Öine. 

Liviu Papadima este profesor de literatur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Educa╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.