Eros şi Thanatos

Publicat în Dilema Veche nr. 616 din 3-9 decembrie 2015
Iconofobie jpeg

Bunul meu vecin, domnul Amorel Mirabel Onanescu, pensionar în etate de 87 de ani, stătea abătut, într-o dimineață, la intrarea în scara blocului, contemplînd frunzele uscate, purtate de vînt în toate direcțiile. Omul era mereu plin de vitalitate, în ciuda vîrstei, așa încît am simțit nevoia unei remarci suplimentare, pe lîngă fireștile urări matinale: „Păreți cam abătut, domnul Onanescu!“. „Păi, da, dom’ profesor“, răspunse el repede, abia așteptînd parcă un prilej să se descarce, „cum să nu fiu, dacă prin bloc circulă diverse răutăți despre mine?… Bătrînii ăștia! Au numai grija celorlalți, nu se gîndesc la faptul că, mîine-pomîine, se vor întîlni cu Doamne-Doamne… O știți pe madam Corciovă, baba aia de la șase?“ „O știu“, am replicat cu jumătate de gură, întrucît „baba“ respectivă avea cel mult șaizeci și opt de ani. Cu puțin efort, i-ar fi putut fi fiică domnului Mirabel. „Ei bine, dom’ profesor, babeta asta nu mai are somn, pentru că m-am apucat, cum afirmă ea, de dansuri de societate. Zice la toți că Onanescu s-a scrîntit, că a dat junețea într-însul, că suferă de demență senilă și așa mai departe. De ce o omoară grija, nu înțeleg! Nici măcar nu m-am apucat de dansuri de societate. Fac balet postmodern la Clubul Voința. De patru ori pe săptămînă, cîte o ședință de două ore…“

Am zîmbit. „Domnul Onanescu, nu trebuie să vă faceți probleme! Nu văd nimic straniu în a dansa la vîrsta dumneavoastră. Tinerețea ține de spirit, nu de datele din buletin.“ „Așa, așa, dom’ profesor, sînt perfect de acord. Trebuie să trăiești în fiecare zi dată de bunul Dumnezeu. Altminteri, mori spiritual încă din copilărie. Uitați, eu mă trag din familie de oameni longevivi. Maică-mea a murit la 110 ani și tata la 104. Mama a început să facă pregătiri pentru înmormîntare de pe la 50 de ani. Azi cîțiva lei puși deoparte, mîine niște batiste și niște prosoape, poimîine lumînări. Cînd avea cam 60 de ani, și-a achiziționat un coșciug de la cioclul satului. L-a  pus în odaia de zestre, alături de celelalte lucruri. Periodic, se așeza în el să vadă dacă o mai încape. Pe la 70 de ani, construise o obsesie a imaginii ei în sicriu. Își chema prietenele și vecinele să‑și dea cu părerea: Țața Marghioala, Țața Prunișoara, Țața Mărcuța… Se punea în coșciug, își împreuna cucernic mîinile pe piept, închidea solemn ochii și apoi mima rigor mortis. Țațele erau obligate se emită observații scenografice. Că ar fi bine să țină picioarele mai drept, că poate pleoapele ar trebui să stea întredeschise, ca să se vadă culoarea azurie a irisului, că broboada ar fi mai elegantă trasă în sus pe frunte, că rochia pefectă pentru sobra împrejurare n-ar fi tocmai cea neagră, ci una bleumarin închis etc. etc. Treptat, mama a devenit regizorul propriilor sale funeralii. Le convingea pe unele amice să joace rolul popii, iar pe altele pe ale dascălului și bocitoarelor. În fine, cînd mai treceam pe la ea, îmi oferea și mie postura de purtător principal de năsălie. A nutrit întotdeauna, bănuiesc eu, sentimentul de spaimă că bărbații din cortegiul mortuar ar fi putut să nu o găsească atrăgătoare…

Se înțelege că totul a fost inutil. Țațele au murit înaintea mamei și, atunci cînd am îngropat-o de-adevăratelea, a trebuit oricum să-i cumpăr alte haine și alt coșciug. Cele vechi se făcuseră praf după o jumătate de secol de așteptare…“ „Foarte interesant, domnule Onanescu“, am spus, ușor tulburat de talentul narativ poesc al vecinului meu. „Vă dau dreptate“, am continuat, „mai ales că știu două cazuri similare. Mama unui coleg fusese o natură fragilă și chiar suferindă de cînd exista ea pe pămînt. Copiii nu și-o aminteau decît văitîndu-se: că o doare ba aia, ba cealaltă, că o să moară tînără, că o să zacă prin spitale și tot tacîmul. Vîrful lamentărilor s-a situat cîndva în intervalul deplinei maturități, între 30 și 60 de ani. Înspre 65, doamna în cauză a devenit mai încrezătoare, nu părea să mai sufere devastator, precum în tinerețe. La 70, a redescoperit cochetăria – frecventa insistent saloanele de înfrumusețare și acorda mare preocupare pentru felul în care se prezenta în public. În sfîrșit, la 80, ajunsă văduvă, s-a recăsătorit cu un bărbat mai tînăr și a dezvoltat gustul petrecerilor. A murit împăcată, prin preajma centenarului. O altă cunoștință de-a mea și-a îngrijit mama bolnavă pînă cînd aceasta a atins venerabila vîrstă de 107 ani și a plecat la Domnul. Bătrîna provenea dintr-un sat moldovenesc, renumit pentru multitudinea locuitorilor săi octogenari și nonagenari. Exista, pesemne, vreun elixir al longevității în fîntînile oamenilor din zonă. Deși paralizată, în pat, și aproape oarbă, femeia își interoga compulsiv fiul despre soarta consătenilor ei. Dacă mai trăiesc, dacă sînt sănătoși și tot așa. Amicul meu executa dese incursiuni rurale pentru a aduce mamei date proaspete din teren. După două decenii de recensămînt amator, a fost nevoit să-i comunice bătrînei o veste tristă. Nici una dintre cunoștințele sale nu se mai afla în viață. Muriseră cu toții, ea rămînea supraviețuitoarea unică a unei istorii în amurg. Femeia s-a luminat brusc, zîmbind știrb și deschizînd ochii, ale căror pleoape păreau să se fi lipit definitiv de mulți ani. A spus cu glas vioi: Am fost cea mai zdravănă, ai? Ulterior, s-a întunecat însă, adăugînd: Regret doar că nu mai e nici un boșorog pe acolo. Mă gîndeam să mă recăsătoresc…“

"Prin urmare“, l-am liniștit eu pe Amorel, „nu puneți la inimă, domnule Onanescu, orice fleac! Omul trebuie să trăiască normal la toate vîrstele!“ „Dom’ profesor, mi-ați luat un pietroi de pe inimă! Ce înseamnă să vorbești cu un intelectual… De aceea, îndrăznesc să vă întreb: un plasator serios de domnișoare nu cunoașteți prin oraș?“

Codrin Liviu Cuțitaru este decan al Fa­cultății de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Prezentul dis­­continuu, Editura Institutul European, 2014.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.