Erich Auerbach & Co.

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

A ap─ârut o nou─â preocupare ├«n spa╚Ťiul public rom├ónesc: cine ╚Öi dup─â ce criterii atest─â dac─â o lucrare este ╚Ötiin╚Ťific─â sau nu. R─âspunsul scurt este dezam─âgitor: depinde. O revist─â sau o editur─â ╚Ötiin╚Ťific─â au propriile criterii pentru a accepta un manuscris spre tip─ârire. Unele s├«nt formale ╚Öi deriv─â din deontologia cercet─ârii. De pild─â, utilizarea corect─â a surselor de informare. Asta se traduce, formal, dincolo de respectarea regulilor cit─ârii, prin obliga╚Ťia de a avea o bibliografie final─â, cu men╚Ťionarea surselor folosite, ├«n ideea c─â nici un studiu ╚Ötiin╚Ťific nu se na╚Öte ex nihilo. Alt criteriu, procedural, este ca manuscrisul s─â fie avizat pozitiv de c─âtre unul sau mai mul╚Ťi referen╚Ťi de specialitate, ├«n condi╚Ťiile specificate de c─âtre publica╚Ťie sau editur─â.

Pentru un concurs ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul superior sau ├«n cercetare, unde at├«t angajarea, c├«t ╚Öi promovarea se fac, potrivit legii, pe baz─â de competi╚Ťie, criteriile difer─â. Aici se iau ├«n calcul lucr─ârile deja publicate ╚Öi se are ├«n vedere, ├«n primul r├«nd, unde ╚Öi cum au fost publicate, acest criteriu fiind principalul girant al calit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice a respectivelor contribu╚Ťii. Se mai ╚Ťine cont ╚Öi de impactul acestora ÔÇô de c├«te ori au fost citate ╚Öi unde etc. Nu intru ├«n detalii. Din p─âcate, aceste cuantific─âri scientometrice ÔÇô exist─â deci ╚Öi o ╚Ötiin╚Ť─â a m─âsur─ârii ╚Ötiin╚Ťei ÔÇô au, printre altele, drept efect faptul c─â evaluatorii nu se mai ostenesc s─â citeasc─â ce a scris candidatul sau candidata. E suficient s─â verifice dac─â adunarea punctelor acumulate a fost f─âcut─â corect. Procedura, ca ╚Öi justi╚Ťia, e ÔÇ×oarb─âÔÇť.

R─âspunsul ceva mai lung ar suna cam a╚Öa: este ÔÇť╚Ötiin╚Ťific─â o lucrare care produce o l─ârgire sau o ad├«ncire a cunoa╚Öterii ├«ntr-un domeniu recunoscut drept ÔÇ×╚Ötiin╚Ť─âÔÇť. Nici o atare perspectiv─â nu e neproblematic─â. Nomenclatorul ÔÇ×╚Ötiin╚ŤelorÔÇť fluctueaz─â continuu. Reglement─ârile administrative ÔÇô ca de pild─â cele folosite de c─âtre Consiliul Na╚Ťional al Cercet─ârii ╚śtiin╚Ťifice sau de c─âtre Consiliul Na╚Ťional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ╚Öi Certificatelor Universitare, deja faimosul CNATDCU ÔÇô nu pot reprezenta dec├«t o aproximare grosier─â a unei realit─â╚Ťi foarte volatile. Iau un singur exemplu: exist─â o larg─â literatur─â de spe┬şcia┬şlitate despre OZN-uri. Pentru unii, ÔÇ×ufologiaÔÇť e nacafaua unor escroci sau excentrici. Al╚Ťii, dimpotriv─â, consider─â c─â, chiar dac─â nu avem dovezi certe de contacte cu extratere╚Ötri p├«n─â acum, nu e deloc exclus ca ei s─â ne fi vizitat sau s─â ne viziteze. NuÔÇĹi mai bine s─â ne ocup─âm serios de o atare ipotez─â?

C├«t prive╚Öte condi╚Ťiile formale ÔÇô indicarea cu acribie a tuturor surselor utilizate, direct sau indirect, o c├«t mai larg─â bibliografie a temei discutate etc. ÔÇô, nu o dat─â dai peste lucr─âri care ├«╚Öi fac un titlu de glorie din respectarea lor s├«rguincioas─â, dar din care, la final de lectur─â, consta╚Ťi c─â nu ai aflat nimic nou.

Exist─â, pe de alt─â parte, ╚Öi lucr─âri capitale care se abat, din varii motive, de la standardele procedurale curente. Una dintre ele, de pild─â, este cea a lui Erich Auerbach, Mimesis. Reprezentarea realit─â╚Ťii ├«n literatura occidental─â, ap─ârut─â ├«n versiunea originar─â german─â ├«n 1946 ╚Öi ├«n traducere englez─â ├«n 1953. Este, a╚Öa cum sugereaz─â titlul, o panoram─â a modului ├«n care literatura ÔÇ×transfigureaz─âÔÇť (cum se spunea odinioar─â ├«n manualele ╚Öcolare) realitatea ├«n epocile succesive ale culturii occidentale, de la poemele homerice la stream of consciousness ├«n romanele Virginiei Woolf, fiecare dintre cele dou─âzeci de capitole sprijinin┬şduÔÇĹse, ├«n principal, pe comentariul unuia sau mai multor fragmente alese ca puncte de referin╚Ť─â ├«n jalonarea traseului evolutiv.

├Än ciuda enormei anverguri a temei, ÔÇ×bibliografia secundar─âÔÇť ÔÇô trimiteri la al╚Ťi cercet─âtori cu preocup─âri similare ÔÇô e absent─â din lucrare. La fel ╚Öi lista bibliografic─â final─â. Asta nu pentru c─â Auerbach ar fi fost vreun ignorant. Citatele din opere literare, reproduse cel mai adesea ├«n original, atest─â st─âp├«nirea de c─âtre Auerbach a opt limbi moderne ╚Öi clasice. Explica╚Ťia e cu totul alta.

Str─âlucit elev al lui Leo Spitzer, Auerbach, de origine evreu, e nevoit s─â se expatrieze din Germania nazist─â. ├Än 1936 reu╚Öe╚Öte s─â ajung─â la Istanbul, unde r─âm├«ne 11 ani, r─âstimp ├«n care ├«╚Öi scrie ╚Öi celebra lucrare. Biblioteca Universit─â╚Ťii din Istanbul, unde caut─â sprijin pentru a-╚Öi continua munca de erudi╚Ťie, se dovede╚Öte a nu-i fi de mare folos. ÔÇ×Legenda ├«nv─â╚Ťatului f─âr─â-de-c─âr╚Ťi a luat na╚Ötere ├«n 1968, c├«nd Harry Levin a publicat un eseu despre carierele lui Auerbach ╚Öi Leo Spitzer, ambii filologi evrei nevoi╚Ťi s─â p─âr─âseasc─â Germania ╚Öi ajun╚Öi ├«n final ├«n universit─â╚Ťi americane. Spitzer, care a ajuns ├«naintea lui Auerbach la Universitatea din Istanbul, a pus bazele legendei ├«n propria relatare despre o ├«nt├«lnire cu decanul de aici, care, ├«ntrebat despre starea precar─â a bibliotecii, a r─âspuns: ┬źNu ne batem capul cu c─âr╚Ťile. Ard┬╗. Levin credea c─â aceast─â lips─â l-a for╚Ťat pe Auerbach s─â scrie ┬źun fel mai original de carte dec├«t ar fi ├«ncercat altminteri┬╗, s─â produc─â ┬źun muzeu imaginar┬╗.ÔÇť (Arthur Krystal, The Book of Books. Erich Auerbach and the making of ÔÇ×MimesisÔÇť, http://www.newyorker.com/magazine/2013/12/09/the-book-of-books, traducerea mea)

E ├«ntru totul jenant s─â vorbe╚Öti despre Auerbach (sau, de ce nu, despre Blaga, ale c─ârui ÔÇ×trilogiiÔÇť s├«nt redactate cam ├«n aceea╚Öi manier─â, ╚Öi exemplele s-ar putea multiplica oric├«t) ├«n contextul rom├ónesc actual. Din punctul meu de vedere, inadecvarea ├«ntreb─ârii la faptul c─â diver╚Öi in╚Öi se fofileaz─â s─â scape mai repede din ├«nchisori este flagrant─â ╚Öi carnavalesc─â. Ar trebui m─âcar s─â fie clar c─â nu se poate pronun╚Ťa asupra calit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice a unei lucr─âri o instan╚Ť─â judec─âtoreasc─â, pe criterii de jurispruden╚Ť─â.

Detalii, în numărul viitor.

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.