Elogiu servitorului public

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Iconofobie jpeg

Într-una dintre cărțile mele favorite, Peripețiile bravului soldat Švejk în Războiul Mondial, Jaroslav Hašek povestește, prin intermediul inubliabilului său protagonist, despre un țucălar care-i era atît de devotat stăpînului-comandant, încît își nega propriul eu. Întrebat dacă, în supunerea necondiționată față de superior, ar merge pînă acolo încît să-i mănînce, la ordin, chiar și – cer iertare urechilor simandicoase, dar acesta e termenul folosit de scriitorul ceh! – căcatul, neînfricatul soldat răspunde că, da, ar comite gestul cu un mare simț de răspundere. Precizează totuși prudent: „Ferească bunul Dumnezeu să găsesc vreun fir de păr în el că îndată mi s-ar face rău și nu aș mai fi în stare de nimic!“ Dincolo de umorul suculent al autorului, să admitem că există aici și o mare doză de seriozitate. Fiecare variantă de serviciu specifică lumii noastre vine cu tributul anihilării personale a celui aflat, pentru un anumit interval, în postura de executant al serviciului, de slujbaș mai mare ori mai mic. Putem vorbi despre orice tip de angajament: obligatoriu, benevol, militar, administrativ sau politic. Toate îți anexează identitatea, așezîndu-te, fără drept de apel, aidoma unei utilități, unei funcțiuni structurale a sistemului, la dispoziția celorlalți. Situația implică disciplina interioară a jertfei de sine, dar și – detaliu ceva mai delicat – capacitatea de a rezista la deversarea mizeriei colective asupra ta. Astfel se justifică, în fond, noțiunea de servitor public – pionul fruntaș în dinamica socială, disponibil însă oricînd la sacrificiu (fie și suprem!) pentru binele comunitar.

La o analiză atentă, nici măcar metafora hašekiană a înghițirii dejecțiilor alterității nu pare, pentru nefericitul slujbaș, o caracterizare prea drastică. Nu se zice oare adesea că, pentru a intra în politică, de exemplu, trebuie să reușești să înghiți o broască rîioasă fără să clipești? Cînd te hotărăști să-i slujești pe semeni, sugerezi că „ființa“ ta individuală a încetat să mai existe. Nu mai ai senzații, sentimente, interese, trăiri, impulsuri și gînduri proprii. Toate sînt supuse planului propășirii de grup. Tu – ca entitate reperabilă – ai încetat să mai funcționezi. Ești imun, impermeabil la ideea de viețuire personală. Ca atare, înghițirea broaștei (ori chiar a ceva mai dezgustător de atît) devine banală pentru un asemenea ipochimen, din moment ce servantul nu manifestă instincte, gusturi și alte porniri specifice individualității umane. Am de aceea convingerea că servitorul public („gratulat“ mereu, pe nedrept, cu apelative răutăcioase, precum ștab, șef, mahăr, boier, barosan etc.) este, de fapt, un prizonier. Responsabil (pentru ceilalți), culpabil (în raport cu ceilalți) și vulnerabil (din cauza celorlalți), el nu poate înainta un pas fără a simți strînsoarea de oțel a menghinei administrative. Captivitatea constituie un dat absolut al, așa-zicînd, demnității, e „însoțitoare“. Nu mă feresc să aduc un elogiu, prin urmare, servantului în acest univers profund ingrat, de unde prețuirea sacrificiului personal în numele colectivității s-a pierdut în negura vremurilor. Cu atît mai mult cu cît, prin mijlocirea unui mic efort analitic, am ajunge să realizăm statutul de victimă sigură a personajului în discuție.

Vorbesc în cunoștință de cauză. Am practicat administrația academică (ca director de Școală doctorală, și apoi ca decan) mai bine de șapte ani de zile, iar sentimentul prizonieratului identitar a fost covîrșitor pe parcursul întregului interval. Se pune, desigur, întrebarea de ce te-ai înhăma la așa ceva, mai ales dacă ai și o teorie asupra caracterului pernicios al activității și dacă, în plus, ipostaza respectivă nu este obligatorie, precum armata, ci rămîne o opțiune voluntară. Răspunsul, deși naiv, reprezintă purul adevăr. Atunci cînd nu ești dotat cu vocația intereselor obscure sau consumat de morbiditatea unui veleitarism politic, te lansezi într-un asemenea demers existențial dintr-un sentiment de datorie față de comunitatea unde ai prosperat tu însuți (în cazul de față, intelectual) și pentru a cărei prosperitate în viitor ajungi să devii responsabil. Presiunea acestei prezumții (presiune deopotrivă internă și externă) a mers pînă acolo, la mine, încît, după anii dificili de leadership consumați deja, m-am aruncat într-o nouă posibilă aventură administrativă, de mai mare anvergură decît cele anterioare, în care, din fericire, am eșuat electoral, e drept, la distanță mică față de învingător. Susținătorii mei (mulți, din păcate) au fost extrem de de­za­măgiți și m-au acuzat de noncombat pe ultima sută de metri (cea care a stabilit procentele cîștigătoare, din coagularea nehotărîților) și chiar de „dezertare“ de la rigorile unui angajament public, pe care îl făcusem, prin acceptarea candidaturii, în mod tacit: angajamentul de a lupta, cu orice preț, pentru victoria grupului partizan.

A trebuit ca, în intimitate (intimitate din care ies acum, redactînd articolul de față), să le dau dreptate și să îmi reprim posibila consternare la auzul reproșurilor lor. Am „dezertat“, într-adevăr, psihologic (precum Emil Constantinescu, la alt nivel și în alt context, mi-a spus cineva extrem de cătrănit de înfrîngerea mea), refuzînd să mă zbat, politicianist, în ultimele zile ale confruntării, pentru cele șaptezeci de voturi care au făcut diferența. N-am putut, m-am simțit, pur și simplu, paralizat ontologic. Avusesem o teribilă epifanie. După un „festin“ administrativ de aproape un deceniu, dădusem, anihilator, peste firul de păr…

Codrin Liviu Cuțitaru este decan al Fa­cultății de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Prezentul dis­­continuu, Editura Institutul European, 2014.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

horoscop webp
Horoscop duminică, 27 iulie. Nativii unei zodii trebuie să-și decidă viitorul, în timp ce alții se confruntă cu probleme de sănătate
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 27 iulie.
Donald Tusk in vizita la Kiev FOTO EPA EFE jpg
Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare cu Europa până în 2027: „Să rămânem concentrați și vigilenți”
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat sâmbătă, 26 iulie, că Rusia ar putea fi pregătită de un conflict armat cu Europa în următorii doi ani.
C 119B Flying Boxcar drops supplies near Chungju 1951 jpeg
Evenimentul care a marcat planeta după Al Doilea Război Mondial: „Ce s-a întâmplat atunci nu se poate aplica în Ucraina“
În urmă cu 75 de ani, comuniștii din Coreea dădeau semnalul unei ofensive totale pentru capturarea sudului țării, iar astfel izbucnea unul dintre cele mai sângeroase conflicte de după Al Doilea Război Mondial. Politolog american de origine română Greg Scărlătoiu, explică, pentru „Adevărul”.
image png
Emmanuel Macron, în lacrimi într-un montaj inedit la un an după JO Paris 2024. „Da, este AI"
Preşedintele francez Emmanuel Macron a publicat sâmbătă în social media un videoclip intitulat „Nostalgia JO de la Paris 2024”. În video, Macron apare extrem de emoţionat, cu ochii în lacrimi, însă cei care privesc cu atenţie pot vedea şi mesajul: "Da, este AI".
iancu de hunedoara
Scrisoarea lui Iancu de Hunedoara, după alungarea turcilor de la Belgrad
La 24 iulie 1456, după alungarea turcilor de la Belgrad, Iancu (Ioan) de Hunedoara îi scria regelui Ladislau Postumul, descriindu-i victoria obținută împotriva lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.
Incendiu de proporții la Casa Muzeu din Cizer, județul Sălaj (© Ministerul Culturii)
Incendiu de proporții la casa muzeu „Lupuț din Cizer”, din județul Sălaj
Un incendiu de proporții a izbucnit, în cursul zilei de vineri, 25 iulie, în localitatea Cizer, județul Sălaj, care a afectat grav un obiectiv de patrimoniu de o valoare inestimabilă – Casa „Lupuț din Cizer”.
image png
„Spionul lui Putin” spune despre Zelenski că este marioneta Occidentului: „Poate fi înlocuit cu un papagal”
Viktor Medvedciuk, supranumit „Spionul lui Putin” după ce a fost arestat de serviciile secrete ucrainene în 2002 și eliberat ulterior într-un schimb de prizonieri cu Rusia, a declarat că Volodomir Zelenski este marioneta Occidentului.
image png
Nicuşor Dan, întâlnire cu cancelarul Federal Christian Stocker: dialog pentru un nou capitol în relațiile româno-austriece
Preşedintele Nicuşor Dan a avut, sâmbătă, o întrevedere cu Cancelarul Federal austriac, Christian Stocker, la Salzburg, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Republica Austria, la invitaţia Preşedintelui Federal Alexander Van der Bellen.
Furtuna la Fotza Zu
Zece victime la concertul Forza Zu de la Timișoara, din cauza furtunii puternice. „Stâlpii de la corturi deveniseră proiectile”
Furtuna din Timișoara a întrerupt concertul Forza ZU, care avea loc pe pista Aeroportului Internațional „Traian Vuia”. 10 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.