Elevi şi profesori

Publicat în Dilema Veche nr. 546 din 31 iulie - 6 august 2014
Alte confuzii jpeg

Pe cînd fiul meu (astăzi student) se afla în ciclul primar, doamna învăţătoare le-a cerut copiilor din clasă să scrie o compunere chiar cu acest titlu – Doamna învăţătoare. Elevii s-au pus pe lucru şi, după o oră, au început să-şi citească producţiile în plen. „Doamna învăţătoare e bună şi ne învaţă lucruri interesante“, „Doamna învăţătoare are multă răbdare cu noi“, „Doamna învăţătoare ne tratează cu multă duioşie“ etc. etc. Printre colegii băiatului meu se afla şi un oarecare puşti poreclit Mopsul, personaj cu un grad de zvăpăiere, să zicem, peste standardul obişnuit al respectivei vîrste. Mopsul primea, frecvent, reproşuri acide din partea învăţătoarei şi, cu o ritmicitate destul de susţinută, era invitat să iasă din oră. Doamna nu-l ierta nici la şedinţele cu părinţii, ajungînd să-l numească „obrăznicătura obrăznicăturilor“ (apelativ la care mama lui lăsa, invariabil, privirea în jos, ruşinată). În ziua compunerii cu pricina, Mopsul se dădea de ceasul morţii, cu mîna fluturată pe sus, să-şi citească şi el micul portret. Într-un tîrziu, învăţătoarea – înduplecată – cedă şi spuse: „Bine, dragă, haide, arată-ne şi tu ce ai făcut!“ Mopsul se ridică în picioare, plin de importanţa momentului, şi citi solemn frazele de deschidere: „Doamna noastră învăţătoare e o femeie de o frumuseţe deosebită. De aceea, cred că o plac foarte mult toţi băieţii care au cunoscut-o, o cunosc sau o vor cunoaşte.“

Apoi, continuă în aceeaşi notă, subliniind perfecţiunea siluetei doamnei, opulenţa bustului şi conturul estetic al picioarelor sale. Nu uită de „zîmbetul drăguţ“ care „îi luminează faţa“, cu precădere observabil „din profil“. Adăugă o seamă de consideraţii pe marginea gustului desăvîrşit al învăţătoarei în alegerea hainelor şi concluzionă patetic: „Cînd voi fi mare, aş vrea să mă însor cu doamna învăţătoare.“ Dacă, pînă în acest punct, iepuroii îşi dădeau ghionturi pe sub bancă şi rîdeau înfundat, la încheierea apoteotică a Mopsului se produse o rupere de nori: hohote isterice, agitaţie furibundă, gesticulaţie anarhică. Surpriză de proporţii, însă! Doamna învăţătoare rămase cu o expresie sobră şi, bătînd violent în catedră, ceru imperios linişte. La potolirea nebuniei, comentă cu glas ofuscat: „Doamne, cît de insensibili aţi devenit! Cum puteţi reacţiona aşa sălbatic în faţa unei compuneri atît de poetice? Acest copil are o mare profunzime. Văd la el emoţii extrem de adînci, iar voi parcă v-aţi afla în junglă!“ Inutil de precizat faptul că, din momentul cu pricina, viaţa Mopsului s-a schimbat radical. A ajuns elevul favorit al doamnei. Obrăznicăturii obrăznicăturilor i-au crescut, subit, aripi de îngeraş. Pînă şi şedinţele cu părinţii s-au transformat în mici conclavuri idilice, unde aerul respirat avea în el ceva diafan.

Trebuie să admit că amintirea de mai sus (care îi aparţine, în fond, fiului meu, Andrei, eu preluînd-o gata „formată“) a fost reactivată, în mintea mea, de nişte microinterviuri cu elevi, difuzate în interiorul unei campanii de televiziune pentru identificarea profesorilor excepţionali. Interesant mi s-a părut că fiecare tînăr vedea alte calităţi ca fiind reprezentative în cazul „excepţionalităţii“ dascălului său, fapt elocvent pentru natura labilă a universului plin de idiosincrazii în care vieţuim. Raporturile dintre noi sînt, fundamental, emoţionale, raţionalitatea, logica şi obiectivitatea funcţionînd, în retorica zilnică, drept simple elemente de decor. Evaluarea celuilalt este mereu o chestiune de răspuns la stimulii chimiei afective, o problemă de mixaj între stereotip personal şi zgîndărire afectivă, o îmbinare dintre fondul obscur-fiinţial şi cel – prezumtiv măcar – inteligent-social. Din peisajul propriilor trăiri nu putem evada, oricît de mult ne-am dori-o. Fondul reptilian, de sentimentalism atavic, apare, în ultimă instanţă, ca o limită de nedepăşit, vorba lui Gabriel Liiceanu. Prin urmare, am ajuns să cred că nu degeaba mă obsedează un banc pe care l-am auzit cîndva într-o universitate americană şi pe care vi-l spun şi dumneavoastră în încheierea comentariului meu de astăzi.

Intră un tip într-un pet shop şi priveşte admirativ papagalul dominant, viu colorat, mare cît o pasăre de curte. „Cît costă ăsta?“ îl întreabă pe vînzător. „Două mii de dolari, domnule.“ „Două mii de dolari?! Ai înnebunit? Dar ce face?“ „Vorbeşte, cîntă şi dansează, domnule.“ Tipul clatină, neconvins, din cap şi, întorcîndu-se către alt papagal – mai mic –, dar tot frumos colorat, întreabă din nou: „Şi ăsta cît e?“ „Trei mii, domnule.“ „Trei mii?! Hai că asta-i bună! Dar el ce face, mă rog frumos?“ „Cîntă, dansează şi ştie filozofie. Citează foarte competent din Kant şi Hegel.“ Iritat, omul arată spre papagalul cel mai urît din tot magazinul, un specimen fără multe pene, chior, şchiop şi derutat. „Ei bine, ăla cît costă?“ „Acela, domnule, valorează nici mai mult, nici mai puţin decît cincisprezece mii de dolari!“ Tipul cască ochii cît cepele şi zice: „Îţi baţi joc de mine! Ce face pocitania asta?“ „Stimate domn, ăsta nu face absolut nimic, săracul, dar ceilalţi doi îl strigă domn’ profesor!“ Ce evaluare mai „obiectivă“ ca aceasta ne-am putea dori în special noi, profesorii? 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.  

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.